Într-o analiză pentru IPN, expertul Dionis Cenușa atrage atenția asupra mesajului transmis de către Comisarul European pentru Politica europeană de vecinătate și negocierile de extindere, Johannes Hahn, aflat în vizită oficială la Chișinău săptămâna trecută - implementarea reformelor până la capăt și de o manieră calitativă. Autorul reține că timp de doi ani oficialii europeni au ocolit Moldova. Pe de o parte, UE a devenit mai reticentă din cauza crizelor politice frecvente, și repulsive... Pe de altă parte, acest comportament a fost dictat de raționamentul protejării propriilor interese prin evitarea contactelor directe cu guvernarea discreditată de la Chișinău, învinuită de fraudarea sistemului bancar și oligarhizarea puterii politice. Autorul scrie că implementarea “foii de parcurs” a influențat pozitiv poziția UE față de guvernarea de la Chișinău, însă aceasta este văzută de către UE drept un început, iar așteptările UE față de autoritățile moldovenești s-au dublat și s-au diversificat. De aceea, guvernarea trebuie să asigure continuitatea reformelor, subliniază Dionis Cenușă, într-o analiză IPN.

În Ziarul Național, editorialistul Petru Bogatu semnalează un ”război hibrid în faza mobilizării populației în Republica Moldova. Coloana a cincea s-a pus în mișcare, consolidându-se în jurul unor partide hibrid care la această etapă se constituie în vârful de lance al ofensivei Moscovei în teritoriul nostru național. Toate formațiunile filoruse sunt niște corcituri plantate pe scheletul unor grupări mai vechi”, scrie autorul, analizând modul de formare a unor partide din R. Moldova.

Evenimentul Zilei compară campania electorală cu un ”război care ne vizează și ne macină pe toți, dar pentru care nu va răspunde nimeni. La fiecare ciclu electoral, ai impresia că se dă o luptă pe viață și pe moarte – aceste alegeri sunt decisive, cruciale. Fiecare scrutin are miza sa. Dar nici chiar așa”… scrie jurnalista Natalia Hadârcă, denunțând și faptul că ziariștii se confruntă între ei. ”La noi se dă o luptă crâncenă între oligarhi, dar mai ales între dușmanii seculari și prietenii care vor sincer să ne ajute, în mod dezinteresat. Acum, e ca binomul în matematică: Estul sau Vestul, Rusia sau România”, scrie EVZ.

Campanie plată, alegători fără speranță – astfel comentează analistul Iulian CHIFU sondajul CBS Axa-IDIS Viitorul, publicat săptămâna trecută. Potrivit autorului, ”și lista, și scorurile înregistrate arată o campanie fără orizont, fără nicio speranță. Votanții – cetățenii, contribuabilii din Republica Moldova – nu au un orizont de așteptare clar definit și nivelul de ambiție (respectiv, de încredere în viitor) este marginal. Politicul, cu precădere, și instituțiile centrale de toate formele și atribuțiile sunt la coada oricărui clasament; în timp ce respingerea in corpore a politicii și clasei politice pare definitorie”, scrie Iulian Chifu pe Deschide.md.

Republica Moldova, buretele prin care se scurg banii spălați ai mafiei din Rusia – titrează Timpul, referindu-se la reținerea a 15 judecători implicați în spălarea 20 de miliarde de  euro prin intermediul băncilor și instanțelor judecătorești din Republica Moldova.  Autorul presupune că Republica Moldova a fost folosită încă din 1991 drept ”canal de spălare (legalizare) și transferare a banilor lumii criminale concrescute în mediul rus de afaceri. Ceea ce înseamnă că, pentru aceste activități, s-au plătit comisioane substanțiale... Astfel, banii lumii criminale rusești au constituit una dintre sursele importante de finanțare pentru o anumită categorie de cetățeni ai Republicii Moldova, din anumite medii socioprofesionale. Iar când ne vom mai pune întrebarea: cum se face că în Chișinău răsar ca ciupercile vile cu 3-4 etaje în valoare de milioane de euro, în timp ce situația generală a populației stagnează sau se află în declin, să ne gândim la comisioanele percepute de judecătorii moldoveni și alți oameni „din sistem” pentru „munca” lor”, scrie Timpul.