Chișinăul intră pe axa Moscova-Budapesta, atenționează expertul Dan Dungaciu în Adevărul. „Cu ocazia vizitei președintelui R.Moldova, Igor Dodon, la Moscova, prin gestul de a oferi liderului moldovean harta Moldovei istorice, președintele Federației Ruse a făcut din România, alături de UE, textul și pretextul întrevederii cu Dodon. Pentru că în afară de această hartă, Dodon nu s-a întors cu nimic de la Kremlin. Moscova nu i-a dat nimic: deschiderea piețelor ruse, facilități pentru migranții moldoveni, renunțarea la Memorandumul Kozak din 2003 în reglementarea transnistreană.  Iar discuția despre Acordul de Asociere sau harta Moldovei istorice nu viza, în realitate, nici R. Moldova, nici pe președintele ei. Prima țintea Bruxellesul, a doua… Bucureștiul”, susține expertul.

Potrivit editorialistului Nicolae Negru de la Ziarul Național, „vizita lui Dodon la Moscova a demonstrat că el poate deveni o problemă serioasă pentru actuala guvernare, dar și pentru Republica Moldova în general. Cel mai concludent exemplu e recunoașterea datoriei de peste 6 miliarde ale Tiraspolului către „Gazprom”, care e de fapt un canal de finanțare a administrației separatiste de către Moscova. Dodon a regretat eșecul Memorandului Kozak, sprijinind astfel intențiile Rusiei de a federaliza Republica Moldova și acceptând de facto crearea unei baze militare ruse pe teritoriul nostru”, atenționează autorul.

Analizând discursul președintelui SUA Donald Trump,  Nicolae Negru scrie în Ziarul Național că „Republica Moldova ar putea pierde nu numai asistența tehnică în domeniul securității și apărării, nu numai asistența financiară care se ridică la 1,2 miliarde de dolari. Se schimbă esențial perspectiva Republicii Moldova - șansele de a exista ca stat independent se reduc și reunirea cu România devine o necesitate urgentă. Crește exponențial riscul unei tranzacții între Putin și Trump pe problema transnistreană, în folosul Rusiei”, atenționează editorialistul de la Ziarul Național.

Într-o analiză IPN, expertul Dionis Cenușă amintește că a trecut un an de la extinderea Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (DCFTA) pe întreg teritoriul Moldovei, adică și în regiunea transnistreană, și lipsește vreo confirmare oficială despre înregistrarea vreunui progres în această direcție. Deficitul de informație generează suspiciuni și, probabil, confuzii legate de statutul real al procesului de aliniere a Tiraspolului la angajamentele Chișinăului pe linia de liberalizare a comerțului cu UE.

Portalul economic Mold-street relevă cum a reușit Fiscul să recupereze aproape un miliard de lei. Pe parcursul anului 2016 organele fiscale au recuperat restanțe de 974 de milioane de lei, cu 95 de milioane mai mult ca în 2015, aplicând măsurile de executare silită. Publicația observă că datele publice arată o fluctuație semnificativă a mărimii restanței la Bugetul Public Național aferentă plăților administrate de Serviciul Fiscal de Stat. În ultimele trei luni ale lui 2016 autoritățile fiscale au reușit o performanță și au recuperat circa 900 de milioane de lei, restanță la plățile de bază la Buget.