În ultimele luni s-au înregistrat cel puțin șapte incidente cu rachete rusești, dintre care patru au survolat teritoriul Republicii Moldova. În plus, de la începutul războiului au apărut cu regularitate informații despre amenințări directe la adresa Republicii Moldova din partea Rusiei, care ar fi luat în calcul destabilizarea țării prin agenții săi și chiar și o posibilă invazie. Cel mai recent, președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a vorbit în Consiliul European că despre un plan secret al Rusiei pe care au reușit să-l obțină serviciile speciale de la Kiev și care vizează destabilizarea Republicii Moldova; Serviciul de Informații și Securitate de la Chișinău a confirmat că partea ucraineană i-a transmis informațiile. Un alt semnal recent a venit și de la ministrul de Externe de la Moscova, Serghei Lavrov, care a spus că Occidentul i-ar pregăti Republicii Moldova rolul de „următoarea Ucraină”. În aceste condiții, înlocuirea Nataliei Gavrilița cu Dorin Recean pare a fi justificată, concluzionează Veridica. În același timp, Recean pare determinat și să implementeze reforme acolo unde acestea au bătut pasul pe loc. Faptul că este văzut ca un politician de mână forte contează: pe lângă problemele de securitate, economie, energie, premierul desemnat și-a exprimat intenția de a se ocupa de ceea ce a numit „ordinea și disciplina din instituții”.  Adică, să înfrângă ceea ce la Chișinău este numit, în mod obișnuit, rezistența sau opoziția sistemului. Altfel spus, să îi facă pe funcționarii, dar, în primul rând pe judecătorii și procurorii cu grave probleme de integritate, să plece din instituțiile de stat și să transforme aceste instituții în niște organisme cu adevărat eficiente, conchide Veridica.  

Într-o analiză IPN citim că „criticii guvernului Gavrilița au dreptate, însă doar parțial. Guvernul Gavrilița a realizat o performanță inegalabilă pentru criticii săi zeloși. În primul rând, niciunul dintre criticii vehemenți ai guvernului Gavrilița, nici măcar nu a încercat să invoce dificultățile provocate de agresiunea Rusiei împotrivă Ucrainei și impactul acesteia asupra Republicii Moldova, de parcă nu s-ar fi întâmplat nimic neobișnuit după accederea PAS la guvernare în 2021. În al doilea rând, este foarte curios că toți criticii virulenți sunt sau au fost promotori declarați ai integrării europene a Republicii Moldova, dar și-au schimbat viziunile sub influența circumstanțelor și momelelor. Autorul mai amintește că anume Natalia Gavrilița, care fusese numită, încă 2008, secretar al Comisiei Naționale pentru Integrare Europeană, a reușit performanța de a deschide perspectiva europeană a Republicii Moldova, obținând, alături de colegii săi, statutul de țară candidat pentru aderarea la UE. Este un fapt, care chiar merită apreciat, în pofidă deficiențelor guvernului Gavrilița”, scrie IPN.  

Într-un comentariu pentru DW, Vitalie Ciobanu amintește că „Guvernul a fost mai mult un "pompier", decât promotor de politici publice. Din motive obiective sau subiective, a întârziat anumite reforme, dar a salvat partea socială, greu încercată. Compensațiile de iarnă pentru populație, cu care a reușit să amortizeze șocul scumpirilor, sunt marele său atu. Marea izbândă este obținerea statutului de țară-candidat la aderarea la UE, în contextul agresiunii rusești în Ucraina... Numirea lui Recean în funcția de premier confirmă ceea ce a spus și Natalia Gavrilița în cuvântul ei de rămas-bun, că prioritatea noului guvern va fi întărirea securității statului, în condițiile multiplicării amenințărilor rusești la adresa Republicii Moldova... Dacă Natalia Gavrilița a demarat niște procese benefice, care s-au împotmolit din cauza rezistenței interne și a unor erori personale, Dorin Recean e obligat să reușească. Și să înceapă prin a comunica mult mai bine cu cetățenii, dacă vrea să fie susținut. Această guvernare nu-și joacă doar propria soartă, ea ține în mâini destinul național” subliniază autorul.

În viitorul cabinet de miniștri, care va fi condus de Dorin Recean, se vor regăsi unii miniștri demisionari din Guvernul Gavrilița, a spus într-o discuție cu Europa Liberă deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate, Oazu Nantoi. „Vor fi rectificări și inclusiv unii miniștri demisionari se vor regăsi în noul guvern, alții vor veni, inclusiv se discută spectrul larg de candidați, nu neapărat membrii PAS”, afirmă Nantoi, adăugând că, în prezent, se poartă discuții și cu persoane din afara formațiunii care ar putea să facă parte din următoarea garnitură guvernamentală. În discuțiile ce vizează formarea echipei și programul de guvernare, se ia în calcul și o rectificarea a structurii viitorului guvern, spune Nantoi, făcând referire la Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, pe care parlamentarul l-a numit un „hiper minister”. Consolidarea sectorului de securitate și accelerarea procesului de integrare europeană se numără printre prioritățile anunțate de Dorin Recean, candidatul la funcția de prim-ministru.

Federația Rusă ar pregăti o LOVITURĂ de stat în R. Moldova. Șeful Consiliului Suprem de Securitate al Ucrainei vorbește despre un COMANDO de ceceni, care ar putea ajunge la Chișinău, titrează Ziarul Național. Alexei Danilov susține că actualmente, această „grupare cecenă” a fost trimisă în Turcia sub formă de „salvatori”, însă sunt informații că, la întoarcere, ar putea ajunge la Chișinău. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a afirmat joi, 9 februarie, aflat la summitul Consiliului European de la Bruxelles, că spionajul ucrainean a aflat despre un presupus plan al serviciilor secrete ruse de „distrugere” a Republicii Moldova, amintește Ziarul Național.

„Traiectoria europeană a Chișinăului e subminată de Rusia prin încercări de destabilizare internă pe fondul crizei economice, dar asta nu-i vreun secret pe care trebuia să-l anunțe Zelenski: lucrurile s-au petrecut la vedere tot anul 2022, cu manipulări și demonstranți plătiți scoși în stradă, subliniază expertul Sorin Ioniță într-un comentariu pentru Contributors. Ele au erodat serios guvernul Gavriliță și au dus, pe lângă alte cauze, la nevoia de schimbare anunțată la Chișinău. În fruntea sabotajelor și finanțărilor politice ilegale din străinătate stau în primul rând cei trei oligarhi fugari, fiecare aflat în relații complicate unul cu altul și mai mult sau mai puțin strânse cu serviciile rusești. Toți sunt dați în căutare de justiția din Moldova dar au lăsat în urmă cozi de topor în acestă justiție profund distorsionată și coruptă, care în momentul de față reprezintă cea mai gravă vulnerabilitate de securitate a țării”, atenționează expertul.