De această părere este istoricul și publicistul Gheorghe Cojocaru, care a menționat într-un interviu pentru Radio Europa Liberă că în istoria recentă a Republicii Moldova n-a mai existat un an în care să cadă trei guverne la rând și să se formeze două guverne la distanță de nici jumătate de an, transmite IPN.

În opinia sa, în anul 2019 democrația firavă a fost supusă unor încercări. „Este o criză care are rădăcini adânci în societatea noastră, o societate dominată de orientări politice diferite și o societate care nu și-a găsit linia mediană pe care să se dezvolte în continuare, o societate divizată, iar partidele politice reflectă această stare a unei societăți divizate”, a notat Gheorghe Cojocaru.

Istoricul a menționat că liderii celor patru partide parlamentare au polemizat unii cu alții, și-au reproșat unii altora anumite gesturi. Liderii nu se arată deschiși pentru o reașezare din temelii a societății, fiecare își urmează propria agendă, însă o agendă comună care să întrunească un sprijin politic parlamentar de durată nu există. Și aceasta, în opinia sa, este problema principală cu care se confruntă astăzi și partidele politice, și conducerea acestor partide, și în urma acestor improvizații societatea nu urmează un curs firesc. Este forțată s-o ia mereu de la capăt, să inventeze roata și toate aceste lucruri generează consecințe deloc benefice pentru parcursul intern și parcursul extern al țării.

Publicistul este de părere că proiectele pe care le-a anunțat guvernul actual au și o țintă electorală clară. În opinia sa, dacă se va reuși pe această dimensiune, șansele președintelui probabil că vor crește, dacă nu vor exista alte mișcări care să contracareze o eventuală ascensiune a președintelui. Contextul se poate totuși schimba. Potrivit lui Gheorghe Cojocaru, așa cum s-a văzut și în trecut, în Republica Moldova contextul poate fi ușor perturbat, pot apărea surprize de natură politică, de natură social-economică și toate aceste lucruri sigur că pun în dificultate o prognoză clară cu privire la rezultatele viitoarelor alegeri prezidențiale.

„Este clar însă că actorii principali care își vor asuma această povară a bătăliei pentru funcția de președinte vor trebui să prezinte o agendă alegătorului simplu, agendă care să determine atragerea acestor simpatii electorale și în plan intern, în plan social-economic, în primul rând, și în plan extern, pentru că fără această agendă externă e greu să ne imaginăm că se pot obține voturile scontate la viitoarele alegeri prezidențiale”, a mai spus Gheorghe Cojocaru.