„Faptul că printre prioritățile anunțate de candidatul desemnat Igor Grosu, declanșarea alegerilor anticipate figurează la coadă, după „lupta eficientă cu criza pandemică și economică” și „curățarea rapidă de scheme și corupți a instituțiilor de stat”, ar sugera o ordine nouă a priorităților în capul Maiei Sandu, scrie Nicolae Negru în Ziarul Național. Totodată, autorul presupune că PPDA, PD și Pro Moldova își vor da votul pentru echipa și programul de guvernare asumate de Igor Grosu, dar numărul lor e insuficient. E nevoie și de participarea socialiștilor, dar fără ei nu se poate învesti noul guvern. Dar va accepta Dodon (și finanțatorii, și partenerii săi intimi, Șor cu Plahotniuc) să renunțe la control asupra Executivului, să cedeze frâiele Guvernului în folosul Maiei Sandu? Mai corect ar fi să întrebăm dacă va admite Rusia , care stă cu ochii pe Republica Moldova, să piardă influența asupra Guvernului de la Chișinău? Și fugarul Ilan Șor se pronunță cu pasiune, în unul de mesajele sale de la distanță, împotriva alegerilor anticipate și formarea unui guvern… Ne apropiem de momentul adevărului. Alegerile parlamentare anticipate sunt la un pas. Respingerea celei de-a doua tentative de formare a Guvernului va deschide calea spre dizolvarea Parlamentului și declanșarea campaniei electorale în plină pandemie (se va vedea mai clar după decizia CC), ceea ce și Dodon, și Șor ziceau că nu acceptă…A mai rămas puțin de tot ca să aflăm ce vor în realitate Dodon, Șor și Plahotniuc, dar și Sandu, Năstase, Filip, Candu”, conchide editorialistul de la Ziarul Național.

Magistrații Curții Constituționale au decis să nu suspende acțiunea decretului președintei Maia Sandu privind desemnarea lui Igor Grosu drept candidat la șefia guvernului. Astfel, judecătorii au respins cererea depusă de socialiști. Ei urmează să se expună într-o ședință ulterioară, care va avea loc luni, 22 martie, asupra legalității actului emis de șefa statului. Într-un interviu pentru Europa Liberă, comentatorul Victor Ciobanu sugerează că jocul politic nu este terminat, iar finalitatea lui se va cunoaște doar după decizia Înaltei Curți. Totodată, comentatorul Roman Mihăieș remarcă faptul că situația asta nu poate dura mult timp, deoarece termenul constituțional de trei luni de zile expiră de 23 martie și, dacă până la 23 martie nu se formează un guvern, așa cum a declarat Maia Sandu, dânsa se va adresa la Curtea Constituțională să ceară dreptul de a dizolva parlamentul.”

„Săptămâna trecută au murit zeci de oameni din cauza complicațiilor cauzate de COVID-19, scrie Alina Radu într-un editorial din Ziarul de Gardă, dar, continuă jurnalista, eu nu mă voi vaccina… Pentru că e prima dată când nu avem acces la vaccin și nu se știe când vom avea. Săptămâna trecută, în R. Moldova au murit oameni cât un sat întreg, de complicații cauzate de COVID-19, iar în spitale zac multe cunoștințe de-ale noastre pentru care am vrea să facem orice ca să-i ajutăm, dar nu putem face nimic. Miile care sunt azi în spitale puteau să nu ajungă niciodată acolo, dacă erau vaccinați. Da, dacă R. Moldova își organiza din vara trecută bugetul și planul de procurare a vaccinurilor. Da, Spiridon Vangheli nu s-ar chinui acum cu masca de oxigen în spital, iar Nicolae Dabija nu ar fi murit de complicațiile de COVID în luna martie, dacă erau vaccinați măcar în februarie. Dar nu au fost, pentru că guvernarea a avut alte priorități timp de un an întreg. Vaccinuri în lume sunt, dar dacă guvernul a ratat toate șansele de organizare a vaccinării, începând cu anul trecut, cele 3 generații de oameni vaccinați și plătitori de taxe din familia noastră nu vor avea acum acces la vaccinul anti-COVID. Doar să plecăm în România, sau în SUA, sau oriunde nu plătim taxe, pentru turism de vaccinare”.

Poate suporta Republica Moldova un nou lockdown? – o întrebare din Gazeta de Chișinău. În contextul creșterii cazurilor de infectare cu Covid-19, provocate, cel mai probabil, de noile tulpini ale virusului, este vehiculată tot mai frecvent ideea unui nou lockdown, adică a necesității instituirii unor măsuri restrictive mai dure pentru a preveni răspândirea virusului. Centrul analitic Expert-Grup a elaborat un studiu, potrivit căruia, un nou lockdown, după cel din martie-mai 2020, pe de o parte, ar putea cauza costuri economice și sociale, lovind în special în întreprinderile mici și salariații cu salarii modeste. Pe de altă parte, ar putea fi atenuată presiunea pe sistemul medical. O analiză „la rece” a efectelor lockdown-ului precedent ar putea servi, potrivit experților drept reper pentru înțelegerea efectelor unui potențial lockdown în 2021. Rezultatele estimărilor denotă faptul că lockdown-ul din 2020 a permis reducerea numărului de infectări noi cu 20%, iar a deceselor – tocmai cu 45%. Dacă extrapolăm aceste cifre la situația din 2021 și luăm în considerație prognozele privind numărul de infectări și decese pentru următoarele 30 zile, putem estima că introducerea lockdown-ului ar putea duce la micșorarea numărului de cazuri noi de la circa 12,3 mii, iar cel mai important – va permite salvarea a circa 287 de persoane. Aceste cifre se referă strict la următoarele 30 de zile, timp în care se prognozează că, în lipsa implementării lockdown-ului, vor fi înregistrate alte 61,5 mii de îmbolnăviri și 1432 decese. Mai mult decât atât, efectele lockdown-ului asupra diminuării răspândirii virusului și reducerii numărului de decese vor fi simțite și pentru următoarele luni deoarece scăderea numărului de infectări cu circa 12,3 mii în aceste 30 de zile va proteja alte 36,9 mii persoane care potențial puteau fi infectate în lanț (în ipoteza că, în medie, un infectat contaminează alte trei persoane). Având în vedere că ponderea deceselor în total cazuri, conform prognozelor pentru următoarele 30 de zile este de circa 2,3%, putem concluziona că vor fi evitate alte 849 de decese. În total, introducerea unui lockdown de 30 de zile va permite evitarea contaminării pentru circa 49,2 mii de persoane și va salva viețile a 1136 de oameni. Estimările econometrice confirmă impactul benefic al lockdown-ului din 2020 asupra situației sanitare. În mod surprinzător, costurile economice ale acestuia nu au fost atât de dramatice precum deseori se vehiculează. Totodată, pentru atenuarea costurilor economice, care ar putea fi mai mari față de cele din 2020, deoarece, în mare parte, firmele și populația și-au epuizat rezervele, lockdown-ul trebuie corelat cu măsuri compensatorii, focusate pe două obiective: accesul la finanțare pentru firme, prin emiterea de garanții de stat și compensarea pierderilor salariale pentru angajați în proporție de circa 75%.