„Când s-ar cere unele restricții pentru a scăpa de acest virus, noi mai facem un semn de ineficiență sau trimitem ostașii noștri la Moscova. Dacă nu uităm istoria, nu ar trebui să mergem să defilăm în Piața Roșie. Este o defilare pe osemintele strămoșilor noștri”, spune Vitalie Marinuța. (…) „Este o tradiție în conduita politică a lui Dodon. Să vedem dacă în Republica Moldova electoratul va fi capabil să înțeleagă acest lucru și să-l sancționeze pentru abordarea iresponsabilă. Poate fi sancționat, dacă nu va fi reales în funcția de președinte. Nu mai vorbim de situația delicată a participării soldaților noștri la paradă în țara implicată în războiul de pe Nistru”, susține analistul politic, Anatol Țăranu. Iar un alt fost ministru al Apărării, Viorel Cibotaru, relevă că pandemia de Covid-19 este un temei serios de a nu participa la parada militară de la Moscova. „Evenimentul este pur propagandistic, făcut în exclusivitate în baza viziunii asupra rezultatelor celui de-al Doilea Război Mondial, promovată de Federația Rusă.”

Referitor la cei 75 de militari trimiși de Igor Dodon la parada militară de la Moscova, ministrul Sănătății, Viorica Dumbrăveanu, a declarat la TVR Moldova: „Cred că, în cazul dat, există comandanții militari, există responsabilii, care trebuie să asigure securitatea și protecția sănătății acestor militari”. Ea mai spus că, la revenirea în Republica Moldova a militarilor, specialiștii vor decide dacă aceștia trebuie să stea în carantină sau nu.

”Popularii europeni le transmit aliaților din Moldova să lase certurile și să se concentreze pe viitoarele alegeri”, relatează Europa Liberă. ”Partidul Popular European le-a sugerat, prin vocea liderului său, Donald Tusk, celor două aliate ale sale de la Chișinău, PAS și Platforma DA, să lase la o parte disputele pe tema momentului oportun pentru demitere guvernului și să se concentreze pe prezidențiale și alegeri parlamentare anticipate. La rândul lui, ambasadorul american de la Chișinău, Dereck Hogan, a avut joi un mesaj de transmis R. Moldova, într-un moment pe care îl definește într-un comunicat drept „de răscruce” și cu „provocări fără precedent", scrie sursa citată.

Iar în Ziarul Național, editorialistul Nicolae Negru o critică pe președinta PAS, Maia Sandu pentru ezitarea sa de a demite Guvernul Chicu. ”E ciudat să auzi de la liderii Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) despre „administrarea dezastruoasă a crizei de către Guvernul lui Dodon, care a demonstrat incompetență, aroganță și o iresponsabilitate fără precedent în istoria R. Moldova”, dar când li se propune să schimbe acest guvern, își amintesc, deodată, că asupra unora dintre deputații din opoziție planează suspiciuni de corupție”, comentează analistul. El sugerează că nu ar fi o coincidență ”faptul că Donald Tusk, președintele PPE, consideră că cea mai bună soluție pentru obținerea unei majorități proeuropene sunt alegerile anticipate. Dar practica bate gramatica. Și dacă nu vor fi libere și corecte alegerile prezidențiale, cum vor fi cele parlamentare? Riscurile de imagine cu acest pas înapoi s-ar putea să fie pentru PAS și Maia Sandu nu mai mici, ci mai mari decât dacă ar vota demiterea Guvernului Chicu. În afară de faptul că alegerile prezidențiale organizate de Chicu îl vor favoriza pe Dodon, lidera PAS poate pierde o parte din alegătorii dezamăgiți de „manevra” ei nesinceră, în cel mai bun caz”, conchide Nicolae Negru.

În editorialul său din Ziarul de Gardă, Petru Grozavu scrie despre ”Reglări de conturi cu pușcăriași”. ”Nu e cazul și nu avem de ce să fim avocații lui Plahotniuc, dar nici ai lui Platon. Dacă le-au plăcut banii, să își asume și consecințele. Dar mă întreb, cât e de corect să-l scutești de 14 ani de închisoare pe Platon, recunoscut raiderul nr.1 în spațiul ex-sovietic și autorul celei mai mari mașinării de spălat bani – laundromatul rusesc, doar pentru a face din el o bâtă politică împotriva lui Plahotniuc. (…) Cât de mare trebuie să fie frica lui Dodon față de Plahotniuc, dacă a ajuns să se apere de el cu mâinile pușcăriașilor?”, se întreabă autorul.

Mai multe răspunsuri de la procurorul general solicită jurnalistul Alexandru Cozer, care publică în Cotidianul ”13 întrebări la care Alexandr Stoianoglo este obligat să răspundă”, inclusiv în cazul legat de Veaceslav Platon. ”Nu cunosc cazuri în lumea asta când chiar procurorii vin cu solicitări oficiale de eliberare a unor astfel de infractori, ba din contra, fac tot posibilul ca să-i țină după gratii pe baza altor dosare. Dacă a fost disculpat din furtul miliardului, cine își asumă plata despăgubirilor pentru cele două bănci care i s-au luat?”