FMI punctează urmările jafului bancar asupra Republicii Moldova: Creșterea datoriei pusă pe umerii populației, irosirea rezervelor valutare, scumpirea excesivă a creditelor, pierderea încrederii partenerilor externi, titrează Jurnalul.md. Costul fraudei din sistemul bancar al Republicii Moldova a fost unul foarte mare, afirmă reprezentantul permanent al Fondului Monetar Internațional în țara noastră, Armine Khachatryan. Într-o declarație emisă presei, oficialul de la principalul partener de dezvoltare al Republicii Moldova punctează urmările acțiunilor întreprinse de autoritățile de la Chișinău care au decis să salveze „niște bancheri nechibzuiți”, punând datoria pe umerii cetățenilor și a generațiilor viitoare. Potrivit reprezentantului FMI, în Moldova incapacitatea de a demonstra cine se află în spatele acționarilor băncilor reprezintă o problemă majoră, iar acest factor, împreună cu guvernarea slabă din sistemul bancar au și creat condiții pentru jaful secolului.

Ziaristul român Răzvan Voncu remarcă în Adevărul că în Basarabia, unica metodă de „rezolvare“ a problemelor este „înghețarea“ lor. Pentru totdeauna. Rezolvarea – mai bine zis, nerezolvarea – crizei transnistrene este o dovadä în acest sens; nu singura, desigur. Dacă, în prima fază, înghețarea conflictului a fost salutară, căci a oprit vărsarea de sânge, ulterior ea a devenit o frână în calea normalizării situației. Tot ce face Chișinăul, din 1992 încoace, e... să nu facă nimic, în afara concesiilor care permit separatiștilor să își atingă, punct cu punct, obiectivele. Cu aceste handicapuri, Republica Moldova are o nișă foarte îngustă de reușită. ... Are potențial și avantaje comparative, care, bine utilizate, ar putea-o ajuta să iasă din criză.

Nicolae Negru observă în Ziarul Național că sâmbăta trecută, Pirkka Tapiola, șeful delegației UE la Chișinău, i-a încântat pe chișinăuenii adunați în scuarul Europei, vorbind în limba română, dar această manifestare de respect și interes cultural nu poate compensa frustrarea cetățenilor moldoveni proeuropeni legată de desincronizarea cu restul Europei,  care marchează ziua de constituire a UE cu o săptămână înainte, pe 9 mai, subliniază editorialistul. Nu fără implicarea UE, care se teme să rănească sensibilitatea Rusiei, noi amânăm sărbătorirea Zilei Europei cu o săptămână, amintește publicistul.  Dacă, în virtutea inerției sau tradiției, nu ne putem sincroniza cu Europa în privința încheierea războiului, de ce nu l-am putea comemora concomitent cu cel de-al doilea, Ziua Europei, e vreo contradicție între ele, între ziua când s-a instaurat pacea în Europa și s-a pornit construcția unei Europe comune? Se întreabă Nicolae negru. Nu este, deloc. Deplângerea morților și imnurile de pace, unitate și solidaritate umană nu sunt acțiuni incompatibile, ci aflate în armonie. Sincronizarea acestora poate să supere doar niște minți bolnave. Un 9 mai „pe nou” ar fi o dovadă că ne-am deșteptat și noi, că am asimilat lecția tragică a trecutului.

Timpul publică un VOX despre monumentele sovietice: „Pe cine să punem în loc?  După ce Republica Moldova și-a declarat independența, aceste monumente  au rămas neatinse. Pentru cei care au trăit și au muncit în URSS, ele ar putea să aibă o anumită semnificație. Dar Timpul a dorit să aflăm opinia tinerilor care s-au născut după 1991, și știu de URSS doar din manuale. Timpul I-a întrebat dacă monumentele sovietice trebuie să rămână unde sunt sau să fie mutate într-un muzeu în aer liber. Unele răspunsuri au fost destul de contradictorii. Menționăm că sondajul a fost realizat pe bulevardul Gr. Vieru, în preajma Academiei de Studii Economice.