În ediția din 17 octombrie a Ziarului de Gardă aflați cine sunt deputații care vor să devină primar al capitalei și cum își argumentează decizia de a candida la alegerile locale generale care urmează să aibă loc duminică, 20 octombrie. ZdG i-a întrebat pe deputați din ce motive au decis să candideze, dar și cât de corectă li se pare această decizie, în circumstanțele în care cetățenii i-au ales pentru un mandat de patru ani la Parlament. 

Ziarul de Gardă publică și o investigație despre sistemul penitenciar din Republica Moldova, despre cum „Statul se declară „vinovat” în fața deținuților”, cum îi trimite la închisoare, pentru ca ulterior să-i plătească cu bani și libertate. Printre persoanele eliberate pe motiv că a fost deținuț în condiții inumane și degradante, care contravin art. 3 al Convenției Europene a Drepturilor Omului (CEDO) se numără și fostul sportiv Ion Șoltoianu, condamnat în 2013 la 12 ani de închisoare pentru omor, păstrare ilegală de arme și pentru șantaj, scrie ZdG.

Într-un editorial pe Deschide.md, Alexandru Vakulovki face o comparație între alegerile care au loc în Capitală cu modul cum se desfășoară acestea la țară, în satul său Antonești. „În Chișinău sunt o groază de candidați: 19. Între timp, unii s-au retras pentru a-i susține pe alții sau, mai bine zis, a susține direcția. Dacă pe unii candidați îi cunoaștem relativ bine, alte nume nu ne spun mare lucru. Dar de multe ori înaintarea candidaturii pentru o funcție nu înseamnă neapărat că omul chiar își dorește acel fotoliu. E destul să ne amintim de Silvia Radu care a participat la alegerile prezidențiale, apoi a aterizat în fotoliul de primar al Chișinăului. Au loc multe jocuri și înțelegeri pe care noi nu le știm, dar uneori le bănuim, scrie autorul. La Antonești nu prea contează partidul, dar, în general – majoritatea are fobie la culoarea roșie și la direcția moscovită. Dacă în toată Moldova s-ar vota ca-n Antonești, n-am avea un președinte ca Dodon și direcția europeană ar fi fermă. La Chișinău lucrurile stau altfel. Contează mult partidul și implicarea lui. Și de ce parte a puterii sunt candidații. Lucrurile sunt tulburi în Moldova în perioada tulburelului. Și, la sursa vinului, în localitățile rurale, parcă e mai bine. Acolo, chiar dacă ar ajunge banii putiniști, parcă oamenii au mai multă mândrie și nu se lasă manipulați ușor. Sper să nu pierdem direcția europeană a Chișinăului, că tot câștigând și câștigând cică, să nu ne trezim expulzați din Europa, ca un organism bolnav”, comentează autorul.

„Propunerea Moscovei de a-și evacua munițiile din Transnistria, privită cu suspiciune la Chișinău – o analiză Balkan Insight, preluată de Evenimentul Zilei. O propunere rusească de a începe distrugerea stocului masiv de muniții din regiunea secesionistă transnistreană testează din nou stabilitatea unei alianțe guvernamentale vechi de circa trei luni la Chișinău, iar analiștii politici rămân sceptici referitor la sinceritatea Moscovei. Muniția, depozitată de aproape 80 de ani în satul Cobasna din regiunea pro-rusă Transnistria, este unul dintre motivele invocate de Rusia pentru prezența permanentă a trupelor sale în regiunea rebelă. Rusia s-a angajat anterior să scape de stocurile din depozite și până în 2001, dar nu a făcut-o niciodată. După întâlnirea din august cu ministrul apărării al Rusiei, Serghei Șoigu, Igor Dodon, a scris pe contul său de Facebook că „Partea rusă propune să înceapă procesul de distrugere a muniției în depozitul de lângă satul Cobasna, în regiunea transnistreană a Moldovei și este gata să ofere echipamentele necesare în acest scop.” Președintele a continuat să promoveze ideea această la Bruxelles, cu oficialii Uniunii Europene și la Adunarea Generală a Națiunilor Unite ONU în septembrie la New York. Maia Sandu a salutat cu suspiciune trâmbițarea inițiativei ruse de către Dodon, în timp ce ministrul său de Externe, Nicu Popescu, a subliniat necesitatea unui sprijin internațional pentru orice astfel de operațiune. Autoritățile de la Chișinău sunt de părere că orice tentativă de retragere sau distrugere a stocului de muniție, păzit de Rusia în regiunea separatistă transnistreană, trebuie făcută sub monitorizare internațională, nu doar a Rusiei”.