Același ziar publică mărturia CUTREMURĂTOARE a unui tânăr MALTRATAT după protestele din 7 aprilie 2009: Cu mâinile în sus și fața la perete timp de șase ore alături de alte 30 de persoane, timp în care erau loviți puternic pe spate de polițiști. La zece ani de la acele evenimente, Nicolae Bairactari, care a plecat între timp din R. Moldova, se întreabă cine a ordonat ca tinerii să fie maltratați și supuși umilințelor? Cine a provocat distrugerea clădirii Parlamentului și Președenției? Cine a fost atras la răspundere pentru crimele împotriva poporului?

„Au trecut 10 ani de la evenimentele din 7 aprilie 2009, dar nici până acum nu e clar ce s-a întâmplat în acea zi, scrie și Tribuna. Cu siguranță, acele evenimente vor ocupa un loc aparte în istoria modernă a statului Republica Moldova”. „Și deoarece istoria nu iartă rateuri sau inexactități, totuși, ar fi bine ca măcar acum, după 10 ani de la acele evenimente, să se demareze niște investigații autentice, care să ne dea răspunsul final la întrebarea: Totuși, ce a fost pe 7 aprilie 2009 – revoluție sau tentativă de lovitură de stat?”, scrie Tribuna.

„Copiii „Revoluției Twitter” se simt trădați” – titrează Evenimentul Zilei care preia o analiză de pe Balkan Insight. La zece ani după înlăturarea regimului comunist din Moldova, foștii susținători ai revoluției simt că țara s-a transformat într-o oligarhie coruptă – cu politicieni chiar mai răi decât înainte. „Niște hoți comuniști au fost înlocuiți cu alții mai tineri, mult mai inteligenți decât cei de dinainte, mai setoși să se îmbogățească ușor, mai ales din bugetul de stat”, spune un tânăr care a protestat atunci.  

Începând din 2009, valuri de cetățeni continuă să emigreze. În plus, de atunci, Moldova este recunoscută pe harta Europei pentru corupția devenită endemică. „Marele Jaf“ dispariția unei sume de aproape un miliard de dolari din sistemul bancar, chiar de sub nasul autorităților, a generat un val de reacții ostile în presa internațională. În același timp, peste 20 de miliarde de dolari au fost „spălați” în băncile țării prin intermediul așa-ziselor „spălătorii rusești”.

Moldova la un deceniu de la evenimentele din 7 aprilie 2009 – Timpul face o trecere în revistă a celor mai importante momente care au urmat după acele fapte. Ziarul amintește despre venirea la puterea a AIE, Pădurea Domnească, despre jaful secolului și condamnarea lui Vlad Filat. Analizând situația politică din ultimii zece ani, comentatorul politic Dionis Cenușă susține că „grupările cu interese înguste sunt principalii beneficiari”.

„Acestea au capitalizat pe zelul proeuropean al populației și pe simpatiile promoldovenești de la Bruxelles. Mai exact, principalul câștigător al acelor evenimente este Partidul Democrat, care a reușit să se transforme din partid cu o popularitate de sub 1%, în martie 2009, într-un partid de guvernare în 2015”. „Politicul moldovenesc a coborât sub parametrii democratici înregistrați în perioada lui Voronin. Mai cu seamă, este vorba despre infiltrarea grupărilor oligarhice în instituțiile democratice și distrugerea democrației reprezentative prin introducerea votului mixt”, comentează expertul, citat de Timpul.

Ziarul de Gardă amintește că noul arhitect-șef interimar al municipiului Chișinău Alexei Țurcan, numit în funcție săptămâna trecută în funcție de către Ruslan Codreanu, primarul general interimar al municipiului Chișinău, pe 19 octombrie 2018, a fost reținut de către ofițerii Centrului Național Anticorupție (CNA) într-un dosar de corupție. Ulterior Țurcan și-ar fi recunoscut vina și a fost eliberat din arest. Conform dispoziției primarului general, Alexei Țurcan a fost numit în funcția de arhitect-șef interimar al municipiului Chișinău pe o perioadă de șase luni sau până la organizarea concursului pentru ocuparea respectivei funcții. Funcția de șef al Direcției generale arhitectură, urbanism și relații funciare a devenit vacantă după ce fostul șef, Sergiu Borozan, a fost demis pe 3 aprilie curent de către primarul general interimar, Ruslan Codreanu, notează Ziarul de Gardă.