Europa Liberă publică un interviu cu Marcel Abraș, prorectorul pentru activitate socială a Universității de Medicină, despre maratonul de vaccinare organizat în week-end la Chișinău. „Ne-am inspirat de la colegii noștri din România pentru că universitățile din București, Cluj, Iași au fost cele care au efectuat astfel de acțiuni în România, cu un succes mare. Și ne-am gândit și noi – de ce să nu începem așa timp de acțiuni? Ne spunea foarte multă lume că nu vom reuși pentru că există o reticență mare pentru vaccinare în Republica Moldova. Dar prin campania de informare pe care am organizat-o, una corectă, am reușit să atragem un număr mare de doritori de a se imuniza. În așa fel încât avem peste 4000 de persoane care s-au vaccinat în aceste trei zile”, a spus reprezentatul universității.

„Scădere record de internări în spitalele din Republica Moldova. Cea mai mică cifră din ultimii 7 ani”, titrează Sănătateinfo.md. Puțin peste 400.000 de oameni au trecut prin sistemul spitalicesc din Republica Moldova în primul an al pandemiei Covid-19. Este o scădere considerabilă, comparativ cu anii precedenți, când internările depășeau jumătate de milion. Consecințele internărilor în scădere pot fi directe și indirecte: vor reveni în spitale oameni mai bolnavi, în stadii mai grave, dar asta înseamnă și finanțare scăzută pentru spitale, care primesc banii în funcție de cazul tratat. (…) Toate spitalele republicane au pierdut pacienți în pandemie. Ce-i drept, cu o singură excepție – Institutul „Chiril Draganiuc”, unde sunt internați pacienții cu TB, este singura instituție care a primit mai mulți pacienți decât în 2019. Pentru restul, scăderile sunt enorme. De exemplu, Spitalul Clinic Republican a pierdut aproape jumătate din pacienți în 2020. Aici s-au internat 15.000 de oameni, comparativ cu 28.000, care s-au înregistrat în 2019. Institutul de Medicină Urgentă a avut puțin peste 16.800 de pacienți, mai puțin cu aproape 7.000 de pacienți decât în 2019. La Institutele de Oncologie, Cardiologie, Neurologie și Neurochirurgie și chiar la Spitalul de Psihiatrie Bălți, pacienți au ajuns mult mai puțini decât în anii pre-pandemici. Institutul Mamei și Copilului a pierdut 10.000 de pacienți. Și spitalele municipale au pierdut pacienți. Aici au fost tratați cu aproape 25.000 mai puțini pacienți decât în anul 2019, notează sursa citată.

„Suntem în favoarea apropierii țărilor, cum ar fi Moldova, de UE, pentru că sunt parte a Europei, împărtășesc aceleași norme și valori europene”, a declarat Floris van Eijk, însărcinat cu afaceri în cadrul Oficiului Ambasadei Regatului Țărilor de Jos la Chișinău, pentru TVR Moldova. „Și pentru noi, cei din UE, este foarte important să avem stabilitate la frontiera de la Est, dar să avem și oportunitatea economică atât pentru UE, cât și pentru Moldova, care a beneficiat enorm în urma schimburilor comerciale libere cu UE, ceea ce face parte din Acordul de Asociere, a acordului privind zona de liber schimb cuprinzător și aprofundat. Așadar, cred că putem vorbi despre un interes reciproc de a apropia Moldova de UE și suntem în proces de realizare”, a spus diplomatul. El a vorbit și despre transparența politicilor publice în țara sa. „Avem această tradiție de a ne asigura că banii se cheltuie cu rost și politicienii noștri se află sub o presiune constantă de a explica ce se întâmplă cu banii. Există un grad sporit de transparență. Bineînțeles că și în Olanda există corupție, însă, nivelurile acesteia sunt relativ reduse, din cauza acestei presiuni constante asupra politicienilor de a explica ce fac ei cu banii. Și anume de asta noi credem că în UE trebuie să avem o mare claritate că banii se cheltuie cu rost și că există toleranță zero față de corupție”.

„Vizita Maiei Sandu la Berlin: imperceptibila schimbare de perspectivă”, își intitulează Nicolae Negru editorialul său din Ziarul Național. „Vizita oficială de săptămâna trecută a președintei Maia Sandu la Berlin a fost, în mod paradoxal, mai puțin comentată decât, de exemplu, cea de la Kiev sau Strasbourg. Și explicația e legată nu doar de campania electorală, ci și de o oarecare neclaritate a rolului Germaniei în destinul Republicii Moldova, în reglementarea transnistreană în primul rând. (…) În calitate de ministru de Externe și președinte în exercițiu al OSCE, Frank-Walter Steinmeier, actualul președinte german, a împins Republica Moldova pe drumul „pașilor mici”, care duce spre recunoașterea de facto a regiunii transnistrene. (…) Până a deveni președintă, Maia Sandu a vorbit în termeni critici față de tactica „pașilor mici” care nu se știe încotro duc. De la un timp, însă, ea evită să se pronunțe tranșant pe tema transnistreană și retragerea trupelor ruse, pentru a nu-i supăra, probabil, pe nemți și pe ruși. La conferința de presă de după întâlnirea dintre Maia Sandu și Steinmeier, referințele la conflictul transnistrean nu au conținut detalii care să sugereze viziunea actuală a Berlinului. Dar nu avem motive să credem că s-ar fi modificat. Chiar dacă a rămas impresionat de planurile reformatoare ale Maiei Sandu, Steinmeier nu a vorbit despre „perspectiva europeană” a Republicii Moldova, cum a făcut-o Angela Merkel în 2012, venind la Chișinău, când pe firmamentul politicii moldave se ridica o altă stea. Această diferență aproape imperceptibilă de perspective, reflectând și natura relațiilor germano-ruse, esențializată de Nord Stream 2, poate fi fatală Republicii Moldova. E contextul adevărat, îngrijorător, al vizitei Maiei Sandu la Berlin”, consideră editorialistul.