TVR Moldova scrie că problema școlilor cu predare în limba română din Ucraina este din nou pe masa autorităților de la București. O delegație formată din 19 etnici români din regiunile Cernăuți, Odesa și Transcarpatia, a mers la București pentru a cere să le fie apărate drepturile. Etnicii români susțin că autoritățile ucrainene duc o amplă campanie de deznaționalizare. TVR Moldova scrie că este pentru prima dată când trei comunități de etnici români din Ucraina – din Cernăuți, Odesa și Transcarpatia, se întrunesc la București pentru a discuta despre probleme cu care se confruntă.  În 2017, Rada Supremă de la Kiev a aprobat o nouă lege a educației, care prevede înlocuirea treptată a materiilor care se predau în limba română, și alte limbi,  cu discipline care vor fi predate în limba ucraineană. Pe 16 martie 2021, două școli românești din regiunea Odesa au fost transformate în filiale ale unei școli ucrainene. În ultimii 30 de ani, românii din Ucraina au pierdut 30 de școli cu predare în limba română. Jurnaliștii amintesc că în total, peste 500 de mii de etnici români locuiesc în Regiunile Cernăuți,  Odesa și Transcarpatia.

Jurnaliștii de la moldova.org readuc în discuție subiectul legat de posibila demitere a procurorului general. În articolul Dilema lui Stoianoglo – între demisie și demitere. Evaluarea procurorului general legiferată în primă lectură, jurnaliștii scriu că măsura este lăudată, dar și criticată de unii experți juridici. Vladislav Gribincea, director al Centrului de Resurse Juridice din Moldova, spune că proiectul de lege ar crea posibilitatea apariției unui procuror controlat politic. „Asemenea practici creează precedente periculoase și pune Procurorul General la cheremul politicienilor. Oricât de bine intenționați nu ar fi ultimii, un procuror dependent de politic este mai periculos decât unul cu performanțe modeste”, spune Gribincea. Pentru ca să evite o eventuală „bilă neagră” pentru PAS, expertul Dionis Cenușă le recomandă să trimită acest proiect la Comisia la Veneția și să fie lansată o evaluare independentă a activității lui Alexandru Stoianoglo, dar cu participarea experților europeni. Expertul Watchdog Valeriu Pașa spune că „Noua lege propune scoaterea Consiliului Procurorilor de sub controlul procurorilor. Adică a procurorului general. Legea prin care s-a consolidat autonomia procurorilor și de fapt atotputernicia procurorului general a fost proastă”.

Pleacă, Stoianoglo!, așa își intitulează editorialul din Ziarul Național Nicolae Negru. El scrie că în cei aproape doi ani de când se află în funcție, dl Alexandru Stoianoglo nu a sporit credibilitatea principalei instituții de supraveghere a respectării legilor în Republica Moldova, independența sa nu inspiră încredere, oricât încearcă unii entuziaști să convingă opinia publică de contrariul. După ce procurorul general s-a implicat în jocuri politice alături de Dodon, pentru a abate atenția de la problemele de integritate și imagine ale fostului președinte, mușamalizând scandalurile legate de „kuliok”-ul primit de la Plahotniuc, de finanțarea ilegală a PSRM etc., după ce l-a scos pe Platon din închisoare, ignorând rolul său în spălarea rublelor rusești, ajutându-l de fapt să fugă, despre probitatea profesională a dlui Stoianoglo nu se poate vorbi fără un pic de ironie.

„Dacă acțiunile sale nu au reușit să schimbe percepția cetățenilor privind simularea continuă a căutării miliardului dispărut din sistemul bancar, nu e vina cetățenilor, ci a Procuraturii Generale. Maia Sandu e îndreptățită să pledeze pentru un procuror general cu reputație ireproșabilă, pe care să se poată baza cu toată încrederea, fără niciun dubiu. Faptul că dl Stoianoglo pare să nu înțeleagă aceasta, ținându-se de scaun cu dinții, ridică, volens-nolens, noi semne de întrebare despre demnitatea și libertatea sa de acțiune”.

În opinia lui Nicolae Negru, soluția optimă e ca dl Stoianoglo să plece benevol, nesilit de nimeni, ca energia schimbărilor să nu fie cheltuită în van, pe lucruri mărunte. Pleacă, Stoianoglo, ar trebui să-i spună toată lumea.

Tot despre procurori scrie și Jurnal TV. Jurnaliștii publică investigații, în care scriu că cei mai mulți procurori au în proprietate apartamente, case și mașini luxoase. Deseori, prețul acestora depășește considerabil veniturile declarate legal. La fel ca mulți alții, acuzatorii de stat susțin că sunt ajutați de părinți cu donații de milioane. Este și cazul șefului de la Procuratura Dondușeni și al celei de la Telenești, despre care jurnaliștii au și scris investigațiile.

Europa Liberă reamintește despre abuzurile comise de regimul separatist de la Tiraspol. Pornind de la cazul activistului din regiunea transnistreană, Ghenadie Ciorba, care a fost condamnat de regim, jurnaliștii îl citează pe expertul Promo-LEX, Pavel Cazacu, care declară că abuzurile de la Tiraspol sunt posibile doar pentru că există sentimentul de impunitate. El opinează că în momentul în care persoanele implicate în abuzuri grave de drepturile omului vor fi trase la răspundere sau, cel puțin, vor cunoaște că există sancțiuni grave sau dure pentru aceste fapte, se vor gândi de 2-3 ori înainte de a băga la pușcărie persoane care încearcă să fie curajoase, să-și spună pur și simplu punctul de vedere. „Cel puțin în 2019-2020 s-a atestat o înrăutățire a situației drepturilor omului. Mi-e greu să cred că este posibil mai grav decât atât, dar important este că autoritățile de la Chișinău sau toți autorii implicați în reglementarea transnistreană să ia atitudine. Am observat în ultimele două luni reacții destul de dure la abuzurile grave din stânga Nistrului în care au fost enumerate cazurile și victimele abuzurilor grave, cred că acesta este un început bun, dar nu este suficient”, consideră expertul citat de Europa liberă.