El a opinat că și suportul de 600 de milioane de euro anunțat de către UE pentru Republica Moldova va depinde, în mare măsură, de reformele pe care urmează să le realizeze Republica Moldova, dar și de configurația viitorului Parlament. „Acele condiționalități pe care le-a introdus UE în dialogul cu R. Moldova după furtul miliardului nicăieri nu au dispărut. (…) Și da, într-adevăr, foarte mult va fi facilitat acest dialog și această asistență de culoarea guvernului pe care îl vom avea la Chișinău după alegerile parlamentare anticipate. Dacă vom avea un guvern pro-european, autentic, care își dorește reforme, la sigur UE va veni cu toată susținerea pentru Republica Moldova și susținerea pe care o are, pe moment, Maia Sandu sau această deschidere arată o dată în plus că problema este în politicienii de la noi și intențiile lor. Dacă vom avea un guvern pro-european cu elemente de stânga, gen Renato Usatîi, atunci cumva credibilitatea de reformare sau de reforme pe care le va face în interior Guvernul moldovenesc va avea de suferit”, susține Ion Tăbârță.

„Se creează impresia că în Republica Moldova se poate fura și nu este pedepsit nimeni...”, a declarat Ambasadorul Poloniei la Chișinău, Bartlomiej Zdaniuk, într-un interviu pentru Europa Liberă, în legătură cu investigațiile lente în dosarul furtului miliardului. Potrivit lui, „partea care e și mai dureroasă este faptul că au trecut șapte ani și nu vedem că s-ar vorbi despre recuperarea banilor, dar nici n-a fost elucidat mecanismul, ca cei implicați să fie trași la răspundere. Care este consecința cea mai nefastă? Aceea că se creează impresia, printre partenerii străini, că în R. Moldova se poate fura și nu este pedepsit nimeni. Pușcărie nu face nimeni. Și care este consecința poate cea mai negativă? Este aceea că investitorii străini nu vor veni cu banii lor într-o țară în care nu se știe dacă investiția efectuată este garantată de autoritățile statului. (…) Cred că acest lucru nu este conștientizat și este absolut surprinzător! Lipsa de activitate în cazul furtului miliardului arată că nu vă pasă de imaginea Dvs. Este o imagine a unei țări unde se poate fura!”, a sublinia ambasadorul polonez.

Încă unul dintre dosarele „fraudei bancare” a ajuns la final în primă instanță, transmite TV8. Trei persoane care figurează în acte ca fondatori și administratori ai unor firme ce au luat credite de miliarde de la Banca de Economii au fost condamnate la 6 ani de detenție, fiind învinuite de spălare de bani. Dosarul a fost judecat în procedură simplificată, deoarece inculpații și-au recunoscut vina. Toți trei au cerut instanței să nu fie condamnați la închisoare, pentru că au nimerit în schemă fără să cunoască despre frauda bancară, fiind plătiți doar pentru a-și pune semnăturile pe actele firmelor. Cele trei companii, administrate de inculpați, se regăsesc în dosarul lui Ilan Șor, în care a fost condamnat de primă instanță la 7 ani și 6 luni de detenție. Șor a recunoscut că este beneficiarul firmelor și le-a înregistrat special pentru a accesa credite de la BEM, notează TV8.

„Cum se fură pădurile Moldovei” – Ziarul de Gardă relatează, în săptămâna în care se marchează săptămâna verde europeană, dezvăluirile unui pădurar despre schemele care lasă pădurile Moldovei fără copaci. Cu dovezi, inclusiv audio, acesta vorbește despre indicațiile primite de la superiori de a tăia copaci sau de a strânge bani sau voturi în campaniile electorale. Pădurarul a înregistrat în ultimii ani mii de convorbiri cu șefii săi, pe care le-au analizat jurnaliștii de la ZdG.