Este un roman edificiu, consideră criticul, comparativ cu alte nuvele, ce au apărut în presa timpului. Chiar dacă reprezintă niște evenimente cunoscute ale timpului, adevărul lor rămâne pe departe de a fi conștientizat de către participanții la evenimente, dar și de către întreaga societate, consideră Vitalie Răileanu:

„Romanul debutează cu o filă foarte tragică. Personajul central este răstignit pe o cruce, căreia i se dă drumul pe cursul Nistrului. Gheorghe Budeanu ne-a povestit că este vorba despre un caz real. Urmează descrierea acestei epopei – zilele tragice, zilele când se declanșează războiul, atunci când în populația băștinașă se trăgea cu armele de foc.

Autorul punctează spațialitatea prin personaje puternice, spre exemplu prin eroina principală, care trecând prin mai multe încercări ale vieții, își găsește refugiul într-o mănăstire. Această mănăstire, Neamț, simbolizează  nu numai regăsirea echilibrului spiritual, ci și o legătură cu spiritualitatea românească, fiind cunoscut faptul că acest locaș a fost înființat de călugării veniți de la mănăstirea românească Piatra Neamț”, a mai menționat Sergiu Răileanu.

Romanul apare într-o perioadă când se încearcă să se atenueze, sau să se dea uitării evenimentele tragice, consideră criticul literar.