Draft-ul concluziilor recomandă de asemenea și acordarea statutului de “țară candidată” Georgiei. Lucrul era de așteptat, consensul fiind că cele două țări, Ucraina și Moldova, vin “la pachet”. Singurul suspans rămâne acum din partea Ungariei, țara care amenință în permanență că s-ar putea opune începerii negocierilor cu Moldova și Ucraina și al cărei lider de facto, premierul Viktor Orbán, se află, de pe poziții naționaliste și filo-putiniste, într-o permanentă opoziție cu instituțiile UE de la Bruxelles. Proiectul provizoriu al declarației finale, în varianta sa de astăzi, la care G4Media a avut acces, spune: «Consiliul salută progresul substanțial pe care Republica Moldova l-a făcut în îndeplinirea obiectivelor care stau la baza statutului său de candidat, în fața provocărilor semnificative care decurg din războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și acțiunile hibride împotriva Moldovei însăși. UE este pregătită să asiste în continuare Moldova în reformele sale și implementarea lor susținută, inclusiv pe cele concentrate pe calea sa către UE.» Chișinăul este sfătuit să continue să avanseze în reforma justiției, precum și în lupta împotriva corupției, cu accent pe construirea în continuare a unui istoric solid de anchete și condamnări, inclusiv la nivel înalt. cazuri de corupție.

E rândul Consiliului European să facă următorul pas, titrează la aceeași temă jurnalistul Vitalie Călugăreanu, într-un comentariu pentru DW. Schimbul de replici dintre liderul de la Kiev, Volodimir Zelenski, și premierul Ungariei, Viktor Orbán, la ceremonia de învestire a președintelui Argentinei ar putea salva parcursul european al Ucrainei și Moldovei. Șansele unei decizii favorabile deschiderii negocierilor de aderare la UE din partea Consiliului European, la reuniunea din 14 și 15 decembrie au crescut în ultimele două zile. Semnalele pe care le primește Chișinăul sunt mai optimiste decât cu o săptămână în urmă. Autorul remarcă faptul că la sfârșitul săptămânii trecute, președintele Franței, Emmanuel Macron, l-a invitat pe Viktor Orbán - care se opune începerii negocierilor cu Ucraina (dar favorabil unei decizii pozitive în privința Moldovei ) - la o cină la Paris, după care președintele francez a avut o discuție telefonică cu președinta Republicii Moldova, Maia Sandu. Macron a lăudat Moldova pentru reformele pe care le face și a reafirmat sprijinul Franței pentru începerea negocierilor de aderare a țării la UE. Potrivit presei internaționale, după discuția Macron-Orbán, Ungaria a rămas pe vechea poziție în privința Ucrainei. A urmat apariția surprinzătoare a lui Volodimir Zelenski la Buenos Aires, acolo unde Viktor Orbán participa la ceremonia de învestire a președintelui Argentinei. Pe rețelele de socializare au apărut imagini care surprind o polemică informală fierbinte dintre Zelenski și Orbán. Precizări despre conținutul acelei polemici nu au fost făcute oficial, dar semnalele care ajung la Chișinău și la Kiev în ultimele două zile sunt mai optimiste. Oficial însă Ungaria nu a făcut vreun alt anunț în privința Ucrainei. În acest context, autorul atenționează că exponenții partidelor pro-ruse și fals pro-europene de la Chișinău încearcă să acrediteze ideea că o eventuală amânare a începerii negocierilor de aderare cu Moldova săptămâna aceasta ar însemna un eșec al actualei guvernări pro-europene. În paralel, ex-președintele pro-rus Igor Dodon, cercetat pentru corupție și trădare de patrie, a reluat două narațiuni vechi care sperie cetățenii moldoveni neinformați: amenințarea cu atragerea Moldovei în război și inventata „intenție” a Maiei Sandu de a vinde străinilor „pământul strămoșesc”.

Rusia nu renunță la Republica Moldova! DISINFO prezintă biografia persoanelor care au încercat și încearcă destabilizarea țării. Investigațiile de presă scot la iveală încercările constante ale Kremlinului de a-și menține prezența în țara noastră prin intermediul unor grupuri de influență. Oamenii lui Putin au angajat entități pentru a manipula guvernarea și cetățenii moldoveni, iar conexiunile acestora cu organizații și persoane sancționate arată tentative de implicare profundă a Rusiei în afacerile interne ale Moldovei. Mass media internațională și cea moldovenească au prezentat recent acțiunile grupului, relevând conexiunile sale cu persoane aflate pe lista de sancțiuni a SUA și ale Uniunii Europene. Indivizii precum Konstantin Sapozjnikov, Iuri Makolov, Gleb Khloponin, Svetlana Boyko, Aleksey Losev, Vasili Gromovikov, și Anna Travnikova au fost implicați în diverse activități menite să submineze guvernul moldovean. De menționat că anumite persoane din lista de mai sus au fost prezente și în campania electoral a lui Igor Dodon din 2020. Recent, Departamentul de Trezorerie al SUA i-a sancționat pe Yuri Gudilin, Olga Grack și Leonid Gonin pentru eforturile lor de a influența rezultatele alegerilor din Republica Moldova. De asemenea, Uniunea Europeană a impus sancțiuni unor indivizi din Rusia și Republica Moldova, acuzați de acțiuni împotriva guvernului moldovean.

Ziarul de Gardă scrie despre „Falsuri profunde (deepfake-uri) cu folosirea imaginii Maiei Sandu”. Numărul deepfake-urilor (în traducere din engleză – fals profund) cu folosirea imaginii unor persoane publice din R. Moldova, difuzate pe rețelele sociale, este în continuă creștere. Astfel, pe mai multe pagini de Facebook a fost distribuit recent un filmuleț cu imagini trucate, în care președinta Maia Sandu i-ar îndemna pe cetățeni, în limba rusă, să câștige 30.000 de lei. Ziarul de Gardă explică ce este un deepfake și cum este produs. Deepfake-ul sau falsul profund este creat cu ajutorul inteligenței artificiale, astfel încât vocea și imaginea persoanei din video sunt asemănătoare celor ale persoanei reale pentru a induce în eroare utilizatorii rețelelor sociale. Cu toate acestea, se pot observa mișcările nefirești ale gurii și unele elemente vizuale sau auditive mai puțin realiste. De obicei, astfel de filmulețe sunt produse în felul următor: Este ales cineva cu o constituție asemănătoare persoanei care va fi copiată, în acest caz vorbim despre Maia Sandu; Este înregistrat un video cu discursul persoanei selectate;    Videoul cu persoana respectivă este editat cu ajutorul unor instrumente de creare a deepfake-ului, fața protagonistului real fiind înlocuită cu fața persoanei publice;   Cu ajutorul unui soft special, este editată și vocea, pentru a fi asemănătoare celei a viitoarei victime a deepfake-ului. Cum identificăm un deepfake? Deseori, însă, astfel de videouri sunt făcute fără prea multă acuratețe și precizie. Respectiv, dacă ne uităm mai atent, vom remarca o lipsă de sincronizare dintre cuvintele articulate și mișcarea buzelor, vom observa că un ochi se închide, iar celălalt nu, iar mișcările sprâncenelor și ale pomeților sunt nenaturale. Aceste detalii sugerează clar că este un video dubios, explică Ziarul de Gardă.