”Dați-ne țara înapoi!”, își intitulează un editorial pentru Cotidianul Vitalie Călugăreanu. ”Lucrurile nu merg strună după schimbarea puterii în Republica Moldova. Și nu e vorba doar de greșelile care s-au făcut și despre care s-a vorbit în spațiul public. Schimbarea mult râvnită de cetățeni vine greu, pe anumite segmente, inclusiv din cauza combinațiilor acceptate. De vină este patologia elitelor de a nu lăsa instituțiile statului să funcționeze fără curatori. (…) Numai că acest drum are o singură direcție – moarte politică pentru elite și sărăcie pentru cetățeni. Ori nouă ni s-a promis democrație funcțională, ni s-a promis întoarcerea statului cetățenilor, restabilirea funcționalității instituțiilor statului… Ni s-a promis stat de drept și „dreptate pentru fiecare”. Păi dați-ne țara înapoi! De aproape 90 de zile ne puteți da țara înapoi, iar noi așa și trăim cu senzația că nu ne-o dați. Că o preluați!”, notează autorul.

Adevărul îl citează pe analistul politic Dionis Cenușă, care consideră că alianța de guvernare PSRM-ACUM îl face pe președintele Igor Dodon, în fiecare zi, tot mai puternic prin felul în care acționează. „Puțini au timp să-și dea seama de ceea ce fac socialiștii. În paralel, Igor Dodon construiește, din semi-umbră, un sistem comod, cărămidă după cărămidă”, a scris Dionis Cenușă pe pagina sa de Facebook. El susține că senzația sa „este că toți asteaptă să vadă cum vor rezulta alegerile locale din 20 octombrie ca să decidă dacă și când să rupă o coaliție non-sens”.

Și tot Adevărul notează că deputata Blocului ACUM, Maria Ciobanu, a dat de înțeles că ia în calcul ideea de a-și depune mandatul, după ce unii dintre cei cu care a pornit la drum la sfârșitul anilor '80 i-au sugerat că acest gest ar fi cel mai potrivit în contextul politic actual de la Chișinău. „Mi-au sugerat să-mi depun mandatul de deputat, întrucât ceea ce se întâmplă în politica de pe Bâc nu este ceea ce sperau ei că se va întâmpla după ultimele alegeri parlamentare”, a scris Maria Ciobanu pe pagina sa de Facebook.

”Cât ne poate costa salvarea de la îngheț: Investiții de 15 miliarde lei și majorarea tarifelor”, titrează portalul Mold-Street. Jurnaliștii notează că Ministerul Economiei și Infrastructurii anunță că în cadrul unei vizite oficiale a Bruxelles, ministrul Vadim Brînzan a discutat cu directorul general adjunct pentru Politica Europeană de Vecinătate și Negocieri pentru Extindere, Katarina Mathernová despre obținerea unui credit de urgență pentru achiziționarea și stocarea a aproximativ 400 milioane metri cubi de gaze în lunile ianuarie și februarie 2020.

„De asemenea, a fost discutată ideea creării unui depozit de stocare a gazelor naturale în Republica Moldova, care ar putea fi procurate și stocate direct de pe piețele competitive, asigurând astfel securitatea energetică a țării”, se arată într-un comunicat de presă al MEI. În comunicat nu este specificat despre mărimea creditului, dar la prețul actual al gazelor, doar achiziționarea și stocarea a 400 milioane metri cubi de gaze ar necesita circa 100 milioane de dolari. Un alt aspect este că practic nu este luată în calcul punerea în funcție a conductei Ungheni-Chișinău, așa cum tot au promis și promit autoritățile. Nouă, însă, ne-a atras atenția revenirea la ideea creării unui depozit de stocare a gazelor în țara noastră, despre care periodic își aduc aminte autoritățile. O fac însă mai degrabă pentru a demonstra că examinează toate posibilitățile de a asigura țara cu resurse energetice, subliniază Mold-Street.

”Chișinăul nu miroase (a) bine. „Excursie” la Stația de Epurare”, își intitulează un reportaj Ziarul de Gardă. ”Deși problema poluării râului Bâc și a deversărilor clandestine a apei uzate în sistemul de canalizare de către agenții economici din Chișinău este una veche și ținută „la murat” de autoritățile municipale și toate guvernările, aceasta apare în vizorul public doar când Chișinăul este invadat de mirosul neplăcut. Revolta publică, de această dată, a fost alimentată și de apariția în presă a imaginilor din punctul în care apa epurată este deversată în râul Bâc: apa capătă o culoare albă. (…)Pe lângă aceste aspecte, stația este una uzată și nepregătită pentru epurarea apelor uzate generate de industria de producere a alcoolului, cosmeticelor, uleiului coloranților etc., intervine, poate, cea mai importantă problemă: locuitorii Chișinăului consideră sistemul de canalizare drept groapă de gunoi. Respectiv, susțin angajații Stației de Epurare, în grătarele instalate în punctul în care apa accede la stație din sistemul public de canalizare, zilnic sunt aduse resturi alimentare, șervețele umede, bucăți de țesături, sticle, plastic etc. Recent, spre exemplu, în grătare au ajuns trei tone de resturi de pește”, notează autoarea, Marina Ciobanu.