„Cât noi încă orbecăim pe întuneric în căutarea identității, alături, o țară întreagă stă sub asediu și se apără – mor copii, soldați, speranțe. Dar, dincolo de rachete și tunuri, cea mai mare armă a ucrainenilor, cea care îi va ține în viață ca stat, este că știu cine sunt. Ei nu apără doar țărâna părinților, dar și istoria, identitatea lor. Noi încă părem gata uneori să le cedăm fără luptă”, concluzionează editorialistul.

TV Nord anunță că ex-primarul municipiului Bălți Renato Usatîi va candida la prezidențiale. Acesta a menționat în cadrul unui briefing de presă că va participa la alegerile prezidențiale „nu pentru a lupta cu un concurent sau altul, dar pentru realizarea programului electoral, pentru dezvoltarea și modernizarea Republicii Moldova”.

„Cine vrea să fie președinte, la Chișinău?” este titlul unui articol publicat de Europa Liberă care trece în revistă numele celor care și-au anunțat până acum candidatura la alegerile din 20 octombrie. Printre aceștia doi foști prim-miniștri: Vlad Filat și Ion Chicu, fostul aliat al Maiei Sandu și ministru de Interne în guvernul acesteia Andrei Năstase, fostul  ministru de externe în guvernul PD-ului lui Vlad Plahotniuc , Tudor Ulianovschi, Oligarhul fugar Ilan Șor.

„Când fosta bașcană a Găgăuziei, Irina Vlah, și-a creat „Platforma Moldova”, în noiembrie 2023, a dat multe titluri de primă pagină [electronică], iar analiștii au spus că se pregătește de prezidențiale.

Dar pregătirile, dacă într-adevăr se fac, durează: Vlah încă nu a spus ce a decis [dar referendumul deja l-a criticat].

Potrivit regulamentului Comisiei Electorale Centrale, perioada pentru depunerea cererilor de înregistrare oficială a candidaților la funcția de președinte începe cu 60 de zile înainte de alegeri și durează 30 de zile.

Ziarul Național scrie despre un proiect de lege votat de Parlament care prevede amenzi de până la 25 000 de lei pentru alegătorii care vor accepta bani sau bunuri pentru a favoriza un anumit candidat în alegeri. Potrivit autorilor inițiativei, coruperea electorală reprezintă o amenințare periculoasă pentru corectitudinea și integritatea procesului electoral, care afectează statul de drept și sporește neîncrederea în entitățile statului. Astfel, precedentele existente pe parcursul anilor în cadrul scrutinelor electorale au demonstrat faptul că acțiunile de corupere a alegătorilor sunt frecvente în cadrul campaniilor electorale, consideră autorii.