Referendumul organizat la 2 februarie în Găgăuzia ilustrează lupta dintre UE și Rusia, constată revista americană Stratfor, comentând că deși considerat ilegal de autoritățile de la Chișinău, acest referendum este un semnal că actuala competiție dintre UE și Rusia se extinde dincolo de Ucraina, în cadrul fontierelor europene mai largi - și că Moscova își păstrează o poziție puternică în multe dintre aceste țări. "Găgăuzia spune da Rusiei și nu Uniunii Europene" titrează Courrier International, remarcând că "în loc să se apropie mai mult de România și să intre sub tutela Uniunii Europene, locuitorii acestei regiuni autonome au votat pentru o apropiere de Rusia".

Regnum Novosti este de părere însă că "referendumul din Găgăuzia este un răspuns legitim la pretențiile teritoriale ale României" și justifică acest demers prin preocuparea găgăuzilor față de declarațiile de la București cu privire la unirea Republicii Moldova cu România. 94% dintre găgăuzi au votat pentru dreptul la autodeterminare dacă Republica Moldova își schimbă statutul, notează și Nezavisimaia Gazeta, explicând că în cazul unirii Republicii Moldova cu România, Autonomia Găgăuză își va declara independența față de actualul centru.

Disputele geostrategice dintre Rusia și UE sunt reliefate de presa internațională pe fondul protestelor de la Kiev și al referendumului din Găgăuzia.

Occidentul licitează pentru Ucraina, constată Le Figaro, explicând că europenii și americanii pun la cale un plan de ajutorare masivă a Ucrainei. Înaltul însărcinat UE pentru afaceri externe a mers marți la Kiev pentru a face o nouă ofertă financiară în schimbul unei soluții politice la criză, scrie și EuObserver, precizând că banii ar veni de la un grup de donatori internaționali, printre care UE, SUA, Azerbaidjan, Japonia și Norvegia. Intenția acestui plan încă ipotetic, după cum subliniază și Le Soir, este de a ajuta opoziția să preia responsabilități într-un guvern stabil, reformator și de tranziție. Totuși ajutorul se anunță mult mai prudent decât cele 15 miliarde de euro puse pe masă de Rusia pentru menținerea Ucrainei în sfera sa de influență, constată Le Figaro. Pe de altă parte, The Guardian observă că ministrul german de externe cere impunerea de sancțiuni împotriva Kievului dacă actualul guvern nu găsește o soluție pentru încetarea îndelungatelor dispute cu opoziția. Le Point conchide însă că deocamdată Uniunea Europeană acționează fără busolă și în dezordine, neavând o viziune clară a ceea ce trebuie făcut în cazul Ucrainei. În schimb, Kremlinul s-a săturat deja, după cum titrează cotidianul polonez Rzeczpospolita, și face presiune asupra lui Ianukovici să înăbușe criza cu forța.