Ce mai înseamnă azi independența? – o întrebare la care caută răspuns Vasile Gârneț în Ziarul Național. De 23 de ani sărbătorim Ziua Independenței, dar, în momente de nesiguranță și exasperare, ca acum, când arde țara vecină, Ucraina, situația noastră nu diferă prea mult de statutul de colonie sovietică pe care l-am avut până în 27 august 1991. Lupta pentru independență azi nu înseamnă doar arătarea cu degetul spre Rusia care susține separatismul teritorial în R. Moldova. Independența este subminată, mai ales, de slăbiciunile interne ale statului și societății moldovenești: corupția generalizată, justiția anexată diverselor grupuri de interese, conservatorismul și rezistența la reforme, lipsa spiritului civic ș.a. – adică întregul spectru de maladii care generează sărăcie, exod și macină solidaritatea națională, scrie autorul.

O țară nu este liberă cu adevărat dacă nu e independentă din punct de vedere ideologic, mediatic și economic, scrie Jurnal de Chișinău care publică opinia mai multor politicieni și comentatori, în ajunul Zilei Independenței Republicii Moldova. De la 90 încoace, oamenii nu s-au dumirit cine suntem și încotro mergem, iar fără a reveni la lucrurile sacre, nu vom putea clădi un stat modern european, scrie Jurnal de Chișinău.

Și Evenimentul Zilei notează că la cei 23 de ani ai săi, Republica Moldova este o comunitate de oameni într-un teritoriu care încă nu a devenit țară, nu a devenit națiune, nu a devenit Patrie pentru toți cetățenii săi. Totodată, potrivit unei analize preluate de pe IPN, la cei 23 de ani ai săi, Republica Moldova încă nu a falimentat în toate aceste calități ale sale. Respectiv, mai are șanse să devină țară, națiune, Patrie. Pentru ca acestea să devină realitate, este nevoie, ca în cazul oricărui șantier, de materiale de construcție calitative, precum și de meșteri.
Negocierile în formatul 5+2 riscă să fie iarăși amânate, titrează Evenimentul Zilei. Tiraspolul nu este gata să confirme participarea la următoarea rundă de negocieri în formatul 5+2, planificată pentru 11-12 septembrie. Partea transnistreană este supărată pe Chișinău pentru deschiderea mai multor dosare penale pe numele unor locuitori din stânga Nistrului cu funcție de răspundere.
Petru Bogatu, în Ziarului NAȚIONAL, revine la vizita lui Dmitri Rogozin la Chișinău, care, potrivit autorului, s-a constituit într-un act de umilință națională. Vicepremierul rus nu numai că nu a avut nimic de spus liderilor de la Chișinău, dar nici n-a ascuns asta. El s-a folosit de ei în cel mai cinic mod cu putință pentru a-și face mendrele la Tiraspol. Petru Bogatu are impresia că autoritățile de la Chișinău nu realizează încă pe ce lume se află. Sancțiunile occidentale, în speță interdicțiile de călătorie pentru demnitari, le oferă avantaje certe în jocul cu Moscova de care ele nu numai că nu profită, dar nici nu-și dau seama că le au la îndemână.
Constantin Tănase de la Timpul îi provoacă pe liderii actualei coaliții majoritare să-și toarne nu gheață, ci cenușă pe cap pentru toate greșelile comise în domeniul ocrotirii sănătății. Totodată, remarcă autorul, respectiva campanie inițiată de vedetele de la Hollywood, care ar trebui să fie una de sensibilizare a celor sănătoși pentru a-i ajuta pe cei bolnavi, la noi a fost transformată în una de PR și de promovare a imaginii politicienilor în ajunul campaniei electorale.