Blocul „Victorie” a deconspirat „scheletul” rețelei politice diversioniste a lui Ilan Șor (Revista presei)
-
29 Aprilie 10:03
„Avatarul partidului Șor” este titlul editorialului lui Nicolae Negru din Ziarul Național. Acesta scrie că odată cu organizarea „congresului” de creare a blocului politic „Pobeda/ Victoria” la Moscova, a ieșit la iveală fiecare element și întregul „schelet” al rețelei politice diversioniste construite de Șor. Acum nu numai fiecare membru, ci și formațiunile din care fac parte și-au deconspirat, prin participare, apartenența la „grupul criminal organizat”, devenind mult mai vulnerabile, putând fi sancționate așa cum a fost sancționat Partidul Șor. Nicolae Negru se întreabă ce împiedică acum guvernarea să interzică toate formațiunile din blocul „Pobeda”, care și-au „developat” originea criminală, natura de avatar colectiv al Partidului Șor?
Mold-Street publică o investigație despre cum sunt transportate cu avionul miliarde de dolari de la Moscova. Potrivit publicației milionul adus de la Moscova săptămâna trecută e floare la ureche.
Conflictul transnistrean nu poate intra în UE, scrie TAZ-Deutsche Welle, citat de agenția IPN. Chiar dacă înalți funcționari ai UE au dat asigurări că aderarea Moldovei la UE nu depinde de soluționarea conflictului transnistrean, „lucrurile arată rău pentru Moldova”, dacă conflictul teritorial rămâne nerezolvat, relatează Deutsche Welle, care preia considerentele cotidianului german TAZ.
Pentru că nu au de ales, autoritățile moldovenești au acceptat scenariul aderării țării la UE în două etape: mai întâi, malul drept, urmat într-o perspectivă nedeterminată de malul stâng. Dar „dacă regiunea transnistreană nu poate fi reintegrată în spațiul economic și juridic al Republicii Moldova până în 2030, ... comunitatea europeană cu greu își va deschide porțile pentru un stat care aduce cu sine atât probleme sociale și economice, cât și un cal troian” al Federației Ruse, care a declanșat un război pe continentul european”. În esență, „Aderarea la UE reprezintă o oportunitate unică pentru Moldova, atât pentru dezvoltare și stabilitate, cât și pentru rezolvarea problemelor sale teritoriale”. Însă în această ecuație, „Transnistria” de-a lungul frontierei de est a Moldovei cu Ucraina, reprezintă o mare încercare, din cauza că Rusia a provocat acest război pentru a-și menține influența în Moldova, remarcă publicația germană.
Zece ani de călătorii fără vize în UE pentru cetățenii R. Moldova, titrează ZDG. „Republica Moldova a făcut economii de peste 270 milioane de euro pe cele șapte miilioane de vize care ar fi trebuit solicitate”, spune directorul IPRE Iulian Groza, citat de publicație. Pe parcursul acestor 10 ani, au călătorit fără viză, folosind pașaportul biometric, în spațiul Schengen, peste două milioane de cetățeni ai R. Moldova, care au efectuat peste 31 de milioane de călătorii, adică în medie peste 15 călătorii per persoană în decurs de 10 ani. Totodată, financiar moldovenii au evitat cheltuieli de minim 270 milioane de euro, pe care ar fi trebuit să îi achite pentru procedurile de obținere a vizelor. Conform unor date, în cei zece ani, peste două milioane de cetățeni ai Rep. Moldova, reprezentând circa 80% din populația totală a țării, au călătorit în UE.
„Mica avere” a Olesei Vîrlan. De ce a acționat Procuratura Generală în judecată, un articol publicat de Anticoruție.md. Portalul scrie că fosta membră a Consiliului Superior al Procurorilor, Olesea Vîrlan, cea care a dat peste cap concursul pentru selectarea candidatului la funcția de procuror general, a acționat în judecată Procuratura Generală după ce nu i-ar fi fost achitată indemnizația de concediere în cuantumul pe care îl consideră corect. Ex-procurora a depus o cerere în contencios administrativ, solicitând anularea punctului 4 din ordinul procurorului general interimar, Ion Munteanu, și achitarea indemnizației la plecare în baza unui alt algoritm. Conform calculelor aproximative, suma ar fi una cu cinci zerouri. Pe de altă parte, instituția a comentat pentru portalul Anticoruptie.md că Vîrlan nu a adresat vreo cerere prealabilă și că își va prezenta poziția după ce instanța de judecată o va înștiința legal despre acțiune.
Moldova a înregistrat în 2023 cea mai mare creștere a producției de vin, între statele din top 20, anunță Mold-Street. În 2023 Republica Moldova a înregistrat o producție de circa 1,8 milioane de hectolitri de vin, aflându-se pe locul 18 în lume între producătorii de licoarea lui Bahus.
Potrivit Organizației Internaționale a Viei și Vinului (OIV), producția acestei băuturi în Republica Moldova a crescut cu circa 27% și a atins cel mai înalt nivel din 2018.
Mai mult! A fost cea mai mare creștere a producției de vin între cei mai mari 20 de producători de această licoare din lume. O creștere de 21% a înregistrat România (care se află pe locul 11 în lume), cu 12% a crescut producția în Brazilia și cu 10% - Portugalia, în timp ce Franța, cel mai mare producător din lume, a reușit o creștere cu 4%.