Experta consideră că majoritatea celor implicați în politica din Republica Moldova nu-și exercită pe deplin mandatul, pentru că sunt dependenți de unele procese sau de factori care i-au adus în politică. La Chișinău există și politicieni care luptă din răsputeri cu acest mod de gândire, însă, sunt mai puțini, constată experta.

Într-un studiu efectuat de Cristina Gherasimov, cercetătoarea împarte politicienii din Republica Moldova în mai multe categorii: reformatorii locali, diaspora reîntoarsă, caii troieni și garda veche. „Reformatorii locali sunt persoane cu un tip de gândire nouă, liberă, care au posibilitatea și potențialul de a schimba lucrurile. Pentru ei sunt mai importanți cetățenii și interesele statului. O altă categorie sunt cei care au revenit acasă pentru a depune un efort în dezvoltarea proceselor de acasă. Ei sunt fie tinerii care au învățat peste hotare și au hotărât să revină, fie persoane car au avut un job bun peste hotare. Eu îi numesc diaspora reîntoarsă”, spune Cristina Gherasimov.

O altă categorie de politicienii sunt „caii troieni”. Potrivit cercetătoarei, ei sunt persoanele noi care au intrat pe scena politică din Republica Moldova cu o imagine impecabilă, dar care au decis să preia practicile utilizate de elitele vechi: „Sunt persoanele care vorbesc o engleză impecabilă și creează dileme în capitalele europene, pentru că se vede o discrepanță între o generație nouă, dar care utilizează practici vechi”.

Potrivit Cristinei Gherasimov, în Republica Moldova întotdeauna a existat și a patra categorie de politicieni, pe care ea îi numește „garda veche”, cărora li se alătură în ultima vreme noii oligarhi sau oamenii de afaceri.  

„Sunt cei care au reușit să facă un capital financiar, apoi au decis să intre în politică, pentru a-și menține și mai mult acest capital. Ei au transformat scena politică într-o piață financiară. Anume această categorie încă domină procesul decizional. Ei se opun vehement reformelor care le pun în pericol capitalul de până acum”, a spus Cristina Gherasimov.

În cadrul emisiunii, cercetătoarea a comentat și interesul tot mai mare pentru politică a cetățenilor, adăugând că discuțiile frecvente despre politică denotă că R. Moldova este departe de „calea corectă”. „În statele în care procesul de guvernare merge bine sau în state care sunt pe calea corectă, de obicei, cetățenii nu discută despre politică. Cu cât mai mult auzim discuții de acest gen pe străzi, în oficii, la bucătărie, înseamnă că lucrurile nu stau chiar așa bine. Din păcate, acum avem și un segment foarte mare al populației care este apatic, adică nu are încredere în nici un politician, care ar fi capabil să le reprezinte interesele sau cel puțin pe cele ale țării. Faptul că discutăm foarte mult despre politică, denotă că suntem departe de calea corectă”, punctează cercetătoarea Cristina Gherasimov.