„Ocuparea prin forță a unor teritorii străine, în ciuda dreptului internațional și a tratatelor asumate prin semnătură. Menținerea unor trupe de ocupație în țări străine. Fabricarea unor revolte ale minoritarilor – reali sau închipuiți – și susținerea secesiunilor. Crime de război și crime împotriva umanității. Genocid. Deportări de populații. Furt de copii. Torturi medievale. Execuții sumare, fără măcar aparența unei judecăți. Amenințarea cu iarna nucleară. Bombardarea unor zone și obiective eminamente civile. Distrugerea unui baraj hidrotehnic. Dezastru ecologic. Mituirea unor oameni de stat străini. Subminarea democrației și a libertății. Țintirea și nimicirea unei catedrale creștin-ortodoxe, monument de arhitectură de secol XVIII. Și, mai nou, bombardarea facilităților portuare și de depozitare de la Dunăre, la Ismail și la Reni. Efectiv la doi pași de Giurgiulești și Galați. Inclusiv avarierea unei nave românești. Cu asta se ocupă Rusia cam de când a făcut ochișori în (și pe) Europa. Dar mai abitir de un an jumate, de când a început o agresiune armată nejustificată contra unui stat suveran și independent, recunoscut ca atare chiar de puterea agresoare. Se pare că nazismul e contagios, devreme ce ipochimenii zilei de la Kremlin îi imită metodele și pseudo-justificările. Acesta este agresorul”, potrivit lui Cazimir Țino.

Tot la subiectul războiului din Ucraina, Ziarul Național mai publică un articol cu mesaje de susținere ale intelectualilor din Rep. Moldova pentru ucraineni.

Printre ei, istoricul Igor Cașu, directorul Agenției Naționale a Arhivelor.

„Bombardarea orașului Odesa, reluată recent de către Rusia, marchează o nouă etapă în războiul de agresiune al Moscovei împotriva Ucrainei. Ținta loviturilor recente au fost edificii civile, blocuri locative, instituții de cercetare, precum și Catedrala Spaso-Preobrajenski”.  Edificiul are o însemnătate deosebită pentru Odessa, pentru Ucraina și întreaga comunitate ortodoxă și care, din punct de vedere canonic, Patriarhiei Moscovei.

Ce poate însemna acest lucru? Războiul intră într-o nouă fază în care nu se mai face deosebire între armată și populația civilă, ceea ce s-a observat încă de la începutul războiului, însă acum este vorba de intrarea într-o etapă în care nu se mai face diferența între edificii rezidențiale și edificii de cult de primă importanță, aparținând chiar spiritualității ruse.” Susține istoricul Igor Cașu.

Vasile Malanețchi, scriitor, jurnalist, muzeograf susține că „Ucrainenii sunt acum pentru noi și pentru Europa întreagă, bastionul, pavăza libertății, a demnității, apărătorii civilizației creștine”

„Am văzut că cetățenii ucraineni, care urmau să fie denazificați și transformați automat în ruși, nu au ieșit în calea coloanelor militare rusești cu flori și busuioc, nu au cedat. S-au opus invaziei cu îndârjire și continuă să-și apere independența și libertatea. De ce dovezi mai au nevoie năvălitorii din răsărit că ucrainenii nu sunt ruși și că vor să fie așa cum sunt, adică ei înșiși? Ăsta e motivul pentru care, nereușind să-și realizeze planul pe câmpul de luptă, armata „eliberatoare” are ordin să distrugă tot ce întâlnește în cale: grădinițe, școli, spitale, fabrici, uzine, teatre, lăcașe de cult. Nu mai contează cine și când le-a construit...” constată, în articolul din Ziarul Național,  scriitorul Vasile Malanețchi.

Veridica.ro publică un articol despre dezinformările agresive ale Rusiei privind războiul din Ucraina. „Cetățenii ucraineni sunt condamnați la pușcărie pentru corespondența cu rudele lor din Rusia, potrivit propagandei pro-Kremlin, care a denaturat conținutul unor știri din presa ucraineană despre colaboratorii armatei ruse, identificați de autorități” menționează jurnaliștii de la portalul specializat în combaterea știrilor false.

În realitate sunt trași la răspundere ucrainenii care au transmis informații armatei ruse privind dislocarea infrastructurii critice și militare din Ucraina. Veridica a demontat o serie de narațiuni false privind natura războiului din Ucraina. 

Agora.md scrie despre lansarea în localitatea Cărpineni, raionul Hâncești a unui centru de consultanță în afaceri cu sprijinul Uniunii Europene.

„Dezvoltarea economică durabilă a unei țări înseamnă investiții în toate regiunile acesteia, inclusiv în zonele rurale. Din acest considerent, am susținut crearea Centrului de consultanță în afaceri în comuna Cărpineni. Cu siguranță, Centrul va susține dezvoltarea economică a comunei prin oferirea de consultanță și instruire antreprenorilor locali, ceea ce va contribui la crearea locurilor de muncă și multe alte oportunități pentru tinerii din localitate, care vor putea munci aici, acasă.” A declarat ambasadorul UE la Chișinău, Janis Mazeiks.

„Grație asistenței UE, prin intermediul acestui proiect 35 de antreprenori au beneficiat de instruire pentru consolidarea capacităților antreprenoriale, peste 100 de angajați ai companiilor din regiune au fost instruiți privind sporirea culturii antreprenoriale, iar peste 30 de tinerii au urmat cursuri de instruire și activități care stimulează dezvoltarea spiritului antreprenorial”, se arată în articolul celor de la Agora.md