Rețeaua rusă de spionaj tehnic din Chișinău s-a dezvoltat în special din 2015. Două structuri rusești binecunoscute, Direcția Principală de Informații (GRU) și Serviciul de Informații Externe (SVR), controlează un sistem sofisticat de recepție, dislocat la Ambasada rusă din Chișinău. Vorbim de sisteme de recepție a comunicațiilor prin satelit, conectate la tehnica specială amplasată în incinta Ambasadei sau în niște misterioase containere, prin intermediul cărora pot fi operate atacuri cibernetice asupra rețelelor guvernamentale. În investigație apar două nume: Andrei Lenev, acreditat la Chișinău în 2016 în calitate de al doilea secretar al Ambasadei Federației Ruse, și Igor Bakulin, care i s-a alăturat trei luni mai târziu în calitate de lucrător tehnic. În realitate, potrivit jurnaliștilor de investigație, ambii sunt ofițeri GRU. Lenev și Bakulin s-ar fi ocupat de colectarea datelor, preponderent cu caracter militar, din rețelele guvernamentale și fibre optice, în timp ce un alt grup (grupul SVR, alcătuit din Gunin și Tonkih, ultimul înlocuit ulterior cu Kovaliov), era responsabil de setarea dispozitivelor și efectuarea atacurilor cibernetice prin penetrarea rețelelor WI-FI.

Moscova amenință să răspundă la reducerea personalului Ambasadei ruse de la Chișinău, scrie Europa Liberă la același subiect. Secretarul de presă al președintelui rus, Dmitri Peskov, a acuzat conducerea Republicii Moldova că înrăutățește „în mod deliberat” relațiile cu Federația Rusă și a amenințat că „aceste măsuri nu vor rămâne fără răspuns”, după ce Chișinăul a decis să reducă numărul angajaților Ambasadei Rusiei din R. Moldova. În opinia lui Peskov, acest gest este „o continuare politicii neprietenoase a conducerii Republicii Moldova în raport cu Federația Rusă”. Ministerul moldovean de Externe a decis să reducă de la 70 până la 25 numărul angajaților Ambasadei Federației Ruse de la Chișinău, echivalându-l cu cel al Ambasadei R. Moldova de la Moscova, „ca urmare a numeroaselor acțiuni neprietenoase față de R. Moldova și tentativelor de destabilizare a situație interne”.

„Statalistul” Dodon nu se mai ascunde și se plasează DESCHIS de partea Moscovei în SCANDALUL privind „antenele” de pe acoperișul Ambasadei Federației Ruse la Chișinău, comentează Ziarul Național, cu referire la declarațiile fostului președinte. „Statalistul” Igor Dodon, cercetat penal inclusiv pentru corupție și trădare de patrie, consideră că autoritățile de la Chișinău ar acuza nejustificat Rusia de acțiuni de spionaj și că nu ar exista temei ca numărul diplomaților din cadrul Ambasadei Rusiei în R. Moldova să fie redus. Potrivit lui Dodon, guvernarea de la Chișinău ar „distruge în mod deliberat relațiile cu un partener strategic – Rusia”, fără să amintească de embargourile impuse de ruși produselor moldovenești, distrugerea sticlelor de vin autohton demonstrativ cu buldozerele și reducerea unilaterală a volumului de gaze către R. Moldova în plină iarnă, comentează Ziarul Național. Retorica lui Dodon este asemănătoare cu cea a ambasadorului Rusiei la Chișinău, Oleg Vasnețov, dar și a purtătoarei de cuvânt a Ministerului de Externe al Rusiei, Maria Zaharova. În reacția sa pentru agenția rusă TASS, Dodon nu a admis nicio secundă că Rusia, care menține trupe militare ilegale pe teritoriul nostru, ar fi pus la cale mai multe acțiuni de destabilizare și că ar avea o politică ostilă față de R. Moldova, stat suveran și independent, scrie Ziarul Național.

De ce posturile ruse reușesc să penetreze atât de ușor spațiile audiovizuale ale statelor fost sovietice? - un subiect semnat de jurnalistul Ion Terguță într-o analiză pentru IPN. Instituțiile media rusești, având resurse financiare considerabile, au capacitatea de a-și propulsa cu ușurință produsele în orice piață din fosta URSS. Această prezență dominantă a posturilor radio și TV rusești afectează piețele locale (cu mici excepții), ținându-le subdezvoltate și exercitând o presiune asupra limbilor naționale și a psihicului populației. Aproximativ 80% din spațiul audiovizual al Republicii Moldova este dominat de posturi ruse radio și TV, iar această prezență copleșitoare este facilitată de un șir de factori de ordin politic și economic. Această dominanță a mediilor rusești în peisajul audiovizual din Republica Moldova creează mai multe provocări și efecte negative. Posturile ruse, datorită capacităților financiare destul de mari, cumpără drepturile de autor pentru contentul american sau european pentru tot spațiul ex-sovietic, devenind în felul acesta deținători de drepturi, dar și difuzori ai acestora. În contextul sancțiunilor impuse de Parlamentul European Federației Ruse ar fi o soluție ca producători de conținut american sau european, dar și intermediarii acestora, indiferent de naționalitate, să limiteze vânzările drepturilor de autor pentru produsele audiovizuale sau de cinema doar la frontierele Federației Ruse. Această măsură ar permite Republicii Moldova și altor state ex-sovietice să-și dezvolte propriile industrii media, subliniază autorul.