„Doi ani de război: cum ne-am schimbat” (Revista presei)
-
27 Februarie 09:26
Jurnaliștii de la Rise Moldova publică o investigație despre privatizarea fostei uzine militare sovietice Mezon, din sectorul Râșcani, coordonată cu fostul președinte Vladimir Voronin.
Uzina Mezon din Chișinău, pe teritoriul căreia ar urma să fie realizat un mare proiect imobiliar a fost scoasă la privatizare în toamna lui 2008, de Guvernul condus de Zinaida Greceanîi, la un preț de 81,5 milioane de lei. Igor Grigoriev, director al Agenției Proprietății Publice (APP) în acea perioadă, susține că privatizarea uzinei Mezon a fost coordonată de Vladimir Voronin. Cumpărător a fost Mikhail Polyakov, un investitor din Rusia prin firma Silver Wings PTE Ltd din Singapore, care după privatizare a primit de la Voronin, cetățenia Republicii Moldova. Întreaga investigație pe rise.md
”Doi ani de război: cum ne-am schimbat” este titlul editorialului din Ziarul de Gardă. Autoarea, Alina Radu, spune că ”în februarie 2024, oricare dintre noi nu mai e cel care a fost în februarie 2022”.
”Am devenit mai conștienți de faptul că ni se pot întâmpla atacuri și tragedii, chiar dacă nu le dorim și nu le merităm. Am devenit conștienți de mesajele echivoce ale Moscovei, că liderii din Rusia nu pot fi crezuți și că ani de zile ne-au mințit și pe noi – de când au creat o zonă separatistă pe Nistru și au menținut-o. Cei doi ani de război a adus Rep. Moldova autonomie energetică, mai spunea autoarea articolului potrivit căreia în doar două ierni, Moldova a învățat să se descurce fără gigantul rus al gazelor. În același timp, țara noastră a devenit candidată la UE, iar asta înseamnă că în perioada de aderare, standardele de securitate, democrație, bunăstare vor trebui ridicate la nivelul UE.
”Războiul ne-a împărțit în două: în cetățeni care cred în Europa și în cetățeni care cred în puterea Moscovei, în frica războiului și în bunăstarea corupției. Investigațiile jurnalistice au arătat clar însă un lucru: mesajele anti-UE, anti-Nato, anti refugiați, anti justiție, anti democrație vin de la politicienii pro-ruși din Republica Moldova, tot ei – pro-corupție, pro-opacitate, pro-război.
Europa Liberă scrie un articol despre Ghenadi Ciorba, omul care a lansat speculația că regiunea transnistreană va cere alipirea la Rusia. În vârstă de 54 de ani, locuiește în stânga Nistrului, la Rîbnița, și s-a remarcat în vara anului 2020, când a fost arestat de autoritățile regiunii separatiste „pentru extremism” și condamnat la trei ani de închisoare. A atras atenția cu o postare a sa recentă pe Facebook, în care a presupus că un congres convocat la Tiraspol pe 28 februarie are ca scop să ceară Rusiei anexarea regiunii transnistrene.
Fraza a fost preluată de Institutul pentru Studierea Războiului (ISW), organizația de cercetare americană care publică analize zilnice despre războiul din Ucraina. De acolo, speculația a migrat în presa internațională și în numeroase postări pe rețeaua X (fostul Twitter).
Presa de la Chișinău, care a preluat-o și ea, îl numește pe Ciorba fie activist, fie opozant.
Dar activistul de azi a făcut parte, pe timpul fostului lider transnistrean, Evghenii Șevciuk, din ceea ce Chișinăul numește „regimul separatist” din stânga Nistrului. Între 2013 și 2015, de exemplu, Ciorba a condus așa-zisul Serviciu pentru comunicații, informație și mass-media din regiunea transnistreană.
Portalul anti dezinformare Veridica demontează un nou fals marca Kremlinului potrivit căruia Euromaidanul din Ucraina a fost o lovitură de stat organizată de fasciști și rusofobi, în urma căreia statul ucrainean riscă să dispară de pe hartă, a fost o acțiune rusofobă și fascistă care a cauzat războiul din Ucraina.
În realitate, Euromaidanul a fost o mișcare pro UE, transformată în revoltă populară împotriva unui regim corupt și rusofil.
Obiectivul narațiunii false a Moscovei este de a justifica războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei în 2014 și a invaziei la scară largă din 2022, numită de Kremlin „operațiune militară specială”, potrivit articolului din Veridica.