Ziarul National reține concluziile unui fost AMBASADOR după o sută de zile de război în Ucraina: „Politica duplicitară a guvernelor de la Chișinău nu are sorți de izbândă. Politica mielului blând care suge de la două oi nu are perspectivă”, titrează publicația, care-l citează pe Mihai Gribincea, fostul Ambasador al R. Moldova în România. „Rusia nu și-a atins niciun obiectiv strategic anunțat inițial în Ucraina, în schimb a obținut la frontieră un popor care-i va fi ostil pentru următoarele două secole. Putin și-a dorit mai puțin NATO la frontierele Rusiei, dar în urma războiului din Ucraina, a potențialei aderări a Finlandei și Suediei la Alianță va avea o frontieră cu NATO de câteva ori mai lungă. Războiul din Ucraina, pe lângă alte consecințe neașteptate și nedorite de Rusia, a consolidat nu doar unitatea țărilor membre ale UE, dar și legăturile dintre UE și SUA. Putin care dorea mai puțină influență a SUA în politica europeană, a obținut mai multă implicare și mai multe trupe SUA în Europa, inclusiv mai aproape de frontierele Rusiei. Totodată, expertul scrie că războiul din Ucraina demonstrează că politica duplicitară a guvernelor de la Chișinău nu are sorți de izbândă. Politica „mielului blând care suge de la două oi” nu are perspectivă. La fel și politica de pretinsă „neutralitate”, cu 12% teritoriu ocupat de Rusia și trupe rusești în Transnistria. Nu e posibil să faci mariaj cu victima și călăul în același timp”. Pe de altă parte, autorul scrie că ultimele declarații ale ministrului Nicu Popescu arată „că guvernarea de la Chișinău a înțeles, în sfârșit, acest lucru”.

În Gazeta de Chișinău jurnalista Svetlana Corobceanu scrie „De ce și-a schimbat Tiraspolul „guvernul”?, după ce liderul separatist de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, a semnat pe 26 mai, un decret cu privire la demiterea așa-numitului premier Alexandr Martînov și așa-numitului cabinet de miniștri din stânga Nistrului. Schimbarea a avut loc rapid și fără nicio explicație. Atât presa din regiune, cât și agenția oficială de știri RIA Novosti din Moscova au emis un comunicat sec, în care nu pomenesc nimic despre motivele care ar fi contribuit la luarea acestei decizii. În aceeași zi, Krasnoselski l-a propus pe Alexandr Rosenberg (foto), un evreu originar din Ucraina, pentru postul de premier. Candidatura acestuia a fost aprobată a doua zi, pe 27 mai, de legislativul enclavei din stânga Nistrului. Autoritățile de la Chișinău nu au comentat schimbarea. În schimb reprezentanții administrației militare din Ucraina au anunțat că urmăresc „cu atenție și interes” mișcările din această regiune aflată sub ocupație rusă, scrie „Gazeta de Chișinău”. Expertul în problematica transnistreană, Ion Leahu, crede că schimbările de la Tiraspol au loc mai degrabă din cauza problemelor economice cu care se confruntă în acest moment enclava separatistă. „Nu cred că Transnistria ar fi regiunea în care Moscova să nu poată face ceva, ori că Martînov n-ar fi executat întocmai indicațiile Moscovei. Însă, odată cu închiderea hotarului pe tronsonul ucrainean și a stopării exportului și importului dinspre Ucraina și Rusia, regiunea din stânga Nistrului se confruntă cu mari probleme economice. Rosenberg este un evreu născut în Ucraina. Anterior a deținut și funcția de ministru al agriculturii de la Tiraspol. Nu exclud că ar putea avea relații, inclusiv în Israel, și s-a mizat pe o ameliorare a crizei. Cert e că omul Moscovei, Krasnoselski, are nevoie acum de acțiuni vizibile, deoarece prețurile cresc, viața oamenilor se înrăutățește, el este obligat să facă ceva pentru a ameliora situația”, a spus Ion Leahu. Fostul director al Liceului „Lucian Blaga” din Tiraspol, Ion Iovcev, spune că situația din regiune este foarte tensionată. Odată cu instituirea codului roșu de alertă teroristă au fost fortificate cu beton intrările în oraș, și totodată astfel de fortificări sunt și în interiorul Tiraspolului, la Râbnița și în alte localități, nu doar la trecerile de pe un mal pe altul al Nistrului. Schimbarea codului din „roșu” în „galben” nu a anulat restricțiile. Iar deputatul Oazu Nantoi, expert în problematica transnistreană, a amintit că liderul separatist Vadim Krasnoselski este un personaj care execută docil indicațiile conducerii „Sheriff”-ului. „Krasnoselski nu s-a atins de funcțiile deținute de Valeri Ghebos, așa-numitul ministru al securității, de Vitali Ignatiev, care ar fi ministru de externe, și de așa-numitul ministru al apărării, Oleg Obrucev, funcții care sunt operate doar de Moscova. Schimbarea lui Martînov cu Rosenberg are loc deoarece, spune lumea, acesta din urmă este un confident al conducerii „Sheriff”-ului. Cert e că guvernarea de la Chișinău încearcă să influențeze mai mult ca altădată soluționarea pe calea pașnică a diferendului”, a spus Nantoi, citat de Gazeta de Chișinău.

Rămânând la subiectul transnistrean, Zona de Securitate scrie că la numirea lui Alexandru Musteață în funcția de director al Serviciul de Informații și Securitate, noului director SIS nu i s-a adresat nicio întrebare referitor la regiunea transnistreană...

Cu ce ochi privesc locuitorii regiunii transnistrene aderarea Republicii Moldova la UE, vedeți pe portalul Zona de Securitate. Exact acum două luni președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a semnat împreună cu Președintele Parlamentului, Igor Grosu, și cu Prim-ministra Natalia Gavrilița, cererea de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Publicația concluzionează că multe din opiniile locuitorilor regiunii se bazează pe tezele expuse în media controlată de Federația Rusă, puțini cunosc că în ultimii cinci ani principala piața de desfacere pentru produsele din regiunea transnistreană este cea europeană. Autoritățile Republicii Moldova se arată convinse că Republica Moldova va adera la comunitatea europeană împreună cu regiunea transnistreană. Pe parcursul procesului de aderare speră la identificarea unei soluții pașnice pentru reîntregirea celor două maluri, notează Zona de Securitate.