Ziarul de Gardă continuă investigarea privind tranzacțiile de la cele trei bănci. Sub titlul „Stăpânii miliardelor”, publicația arată relațiile dintre firmele care au obținut credite de miliarde de la Banca Socială cu oficialii Băncii de Economii.

Tot în această ediție, puteți citi un interviu cu directoarea Institutului Național al Justiției Diana Scobioală, care pledează pentru o formare europeană a procurorilor din Republica Moldova.

Adevărul susține că cele două demisii ale viceguvernatorului Băncii Naționale Ema Tabârță și președintelui Comisiei Naționale a Pieței Financiare, Artur Gherman, nu rezolvă mare lucru în cazul celor trei bănci. În spațiul public a ajuns raportul comisiei parlamentare de anchetă, dezbătut în secret marți seara de parlamentari. Acesta scoate în evidență managementul defectuos și incompetent de la BEM, Banca Socială și Unibank. Conducerea băncilor s-ar fi implicat în tranzacții interbancare dubioase cu încălcarea legii. Documentul confirmă plasarea în lunile octombrie-noiembrie 2014 a circa 21,2 miliarde de lei la patru bănci, printre care trei instituții bancare din Federația Rusă: Alef-Bank, Interprombank și Gazprombank. Experții cataloghează această acțiune ca fiind un furt în toată regula care nu mai are nevoie de exprimări ocolitoare.

Aflarea adevărului despre furtul de la BEM și elucidarea totală a cazului ar reuși doar în cazul schimbării elitelor politice, titrează Evenimentul Zilei. Experții susțin că nu există voință politică pentru elucidarea cazului. „Există multă informație și adevărul ar fi putut fi aflat într-o săptămână-două. Parlamentul nu a dat dovadă de voință politică. Este și un rezultat al politizării instituțiilor statului, explică Roman Chircă.

Petru Bogatu susține în Ziarul Național că CNA de la noi ”poate cel mult să combată corupția la nivelul de jos. La etajele superioare nu are capacitatea să urce. La Chișinău, de fapt, lipsește justițiarul menit să se bată cu acest flagel periculos”, scrie publicistul. Potrivit acestuia, ”Republica Moldova are nevoie de o instituție specializată de genul FBI sau DNA, de o structură independentă, încorporată în sistemul puterii judecătorești și condusă de un magistrat, care ar investiga corupția și crima organizată la nivel înalt”.