Cum poate fi dejucat „gambitul energetic rusesc”? Veridica scrie că noul episod de criză energetică provocată de Rusia în Republica Moldova se developează din ce în ce mai mult drept o partidă de șah în care adversarii mută strategic, pe rând, diverse piese pe tabla de joc. Rusia s-a lovit de o Republică Moldova mai rezilientă, constată autorul în acest context. Pionii sunt sacrificați cu un cinism maxim de Rusia. Dacă unii sunt trimiși în fața gloanțelor, alții sunt condamnați să înghețe în case pentru scopurile politice ale Kremlinului. Pe acest fundal, Rusia a încercat o manevră interesantă, dar s-a lovit de o Republică Moldova mai rezilientă. Una pe care partenerii săi occidentali o ajută din nou comparativ cu trecutul relativ recent. Rusia nu se mai poate juca cu Republica Moldova ca în anii trecuți, iar acest lucru se vede cu ochiul liber. În primul rând, Rusia încearcă să creeze o criză pe malul drept al Nistrului prin scurtcircuitarea Republicii Moldova de la sursa sa de energie ieftină, respectiv Centrala termoelectrică Moldgres de la Cuciurgan. Miza Rusiei în toată această poveste este creșterea facturilor la energie și a apoi a costurilor de producție și livrare pe tot lanțul logistic. În consecință, prețurile produselor vor crește. Totul într-un an electoral cu alegeri parlamentare crucial pentru viitorul european al Republicii Moldova. În paralel, Rusia încearcă în prezent să agite lucrurile și pe intern în regiunea transnistreană. În opinia autorului, criza energetică pe care Rusia încearcă să o inducă în regiune pentru a angrena una umanitară sub toate aspecte poate fi jucată abil și concertat de către Republica Moldova, Ucraina și România, evident cu sprijinul UE și SUA. Este probabil ultima “carte soft” majoră la care poate apela Rusia în ceea ce privește Republica Moldova pe zona de șantaj energetic și tocmai de aceea trebuie acționat energic și inteligent pentru a dejuca planurile Kremlinului prin toate pârghiile de care dispune Chișinăul și aliații săi, conchide Veridica.

„Epopeea gazului încă nu a luat sfârșit”, observă și experții WatchDog. Din tot ce am văzut până acum în spațiul public devine clar care a fost scopul Rusiei: destabilizarea situației din țară în contextul alegerilor parlamentare care ne așteaptă în acest an și aducerea la puterea a unui guvern pro-rus docil. Rusia desigur a mizat pe derularea mai multor scenarii negative astfel încât să își atingă scopul: Jocul de-a salvatorul, însă informațiile la ziua de azi ne indică că Rusia a eșuat. Promisiunea de a livra „gaz umanitar" a rămas o promisiune goală.  Destabilizarea economică. Pe malul stâng intenția a fost de a crea o criză umanitară care ar afecta și malul drept al Nistrului. Ca efect - creșterea prețurilor și în final blamarea autorităților înainte de alegeri... Așa cum prețurile au crescut și ar putea să mai crească, aici Kremlinul și-a atins miza aproape în totalitate. Experții mai atenționează că o altă miză este și dezbinarea populației. Un exemplu bun aici este discuția apărută în societate despre inechitatea prețurilor la resursele energetice pe ambele maluri ale Nistrului și întrebarea dacă cei de pe malul drept trebuie să îi ajute pe cei de pe malul stâng în contextul în care ei nu vor să plătească prețul pe care îl plătim noi. Ceea ce s-a văzut recent la Copanca unde oamenii au făcut scandal că nu vor resurse energetice de pe malul drept seamănă tare mult cu scandalurile organizate de Șor prin regiunea găgăuză când ajung acolo oficiali de la Chișinău. Tot la acest punct se adaugă și discuțiile despre separatism și dacă malul stâng face parte din Republica Moldova. Aici e ca și cu discuțiile despre integrarea europeană - cu cât mai divizate sunt părerile oamenilor, cu atât mai bine pentru propaganda rusă... Scenariul pus în aplicare de ruși este unul complex și respectiv consecințele sunt grave, iar rezultatul alegerilor va depinde foarte mult de derularea scenariilor descrise mai sus. Până acum principalul câștig pe care îl avem noi, cei de pe malul drept, este că nu avem deconectări. Însă adevăratul preț îl vom simți într-o lună-două când vom face totalul facturilor la încălzire și în toamnă când vom vedea rezultatele alegerilor parlamentare”, scrie Rodica Pîrgari, expertă WatchDog.

Ce câștigă Kremlinul de pe urma sistării gazului, analizează și Ziarul de Gardă. Nu este pentru prima oară când Moscova folosește șantajul pentru a-și atinge scopul – implicarea în afacerile interne ale R. Moldova. Pe parcursul a mai bine de 30 de ani de (ne)independență a țării noastre față de Rusia, Kremlinul, de fiecare dată când este deranjat de anumite procese politice din țara noastră, recurge la anumite șantaje. Recent, a mai răsunat o amenințare – consilierul prezidențial rus Nikolai Patrușev a declarat că „politica anti-rusească a R. Moldova poate duce la dispariția sa”. Șantajele și amenințările din partea Rusiei s-au întețit semnificativ în ultima perioadă, lucru deloc întâmplător. Alegerile din toamnă au o importanță deosebită pentru țara noastră, care se vrea în UE, dar și pentru Rusia, care nu-și dorește să piardă această bucată de pământ. Ce are de câștigat Kremlinul? Simplu: pe de o parte, dacă ar intra în Moldova, așa cum a făcut-o în Belarus, ar putea să încercuiască Ucraina; pe de alta, vine mai aproape de România, care este țară europeană și, respectiv, se apropie de hotarul cu UE, atenționează Ziarul de Gardă.

O misiune civilă a UE în Transnistria - singura cale reală, titrează Jurnal.md. Chișinăul trebuie să excludă opțiunea unei misiuni civile în regiunea transnistreană, sub egida ONU, întrucât aceasta ar trebui să fie negociată cu Rusia, afirmă comentatorul politic al Fundației „Jamestown”, Vladimir Socor. Expertul a comentat, în cadrul emisiunii „Ora expertizei” de la Jurnal TV, declarația președintei Maia Sandu despre faptul că autoritățile de la Chișinău sunt gata, cu sprijinul donatorilor, să ofere asistență financiară cetățenilor din regiunea transnistreană în contextul crizei energetice, cu o condiție - armata rusă să se retragă de stânga Nistrului, iar misiunea de pacificatori să fie înlocuită cu o misiune civilă sub egida ONU sau a Uniunii Europene. „Cred că este o idee foarte bună, dacă apare o dinamică în reglementarea din Ucraina, poate fi conectată și problema Transnistriei la această dinamică”. În opinia expertului, trebuie să excludem cu desăvârșire opțiunea unei misiuni inițiată sau condusă de ONU. „În această ipoteză, mandatul acestei misiuni ar trebui să fie negociat cu Rusia, ar trebui să fie aprobat de Consiliul de securitate al ONU, unde Rusia are drept de veto și poate să blocheze o asemenea misiune pe termen nedefinit sau poate să o aprobe cu condiția ca ea să fie o misiune slabă, la cheremul Rusiei. Rusia ar putea sau să tergiverseze la nesfârșit sau să impună condițiile ei pentru acest mandat”, a declarat Vladimir Socor. RM este candidat pentru statutul de membru al UE, iar dacă Rusia va fi parte a acestei misiuni civile, „va deveni jucător intern pe planul securității în RM, situație incompatibilă cu statutul RM de candidat la UE”.  „Deci o misiune civilă a UE în regiunea transnistreană este singura modalitate posibilă”, a spus Vladimir Socor.

Trump învestit, ce înseamnă asta pentru Moldova? – analizează experții WatchDog. Revenirea lui Trump la Casa Albă poate crea premise pentru încetarea focului în Ucraina. Viitoarele negocieri vor include neapărat și Republica Moldova și regiunea transnistreană prin extensie. Este foarte important în care coș de cedări va intra Republica Moldova, pentru că eventuale garanții de securitate pentru Ucraina nu pot avea loc cu armata rusă în regiunea transnistreană.