Republica Moldova, din nou la start, titrează Ziarul de Gardă. Editorialistul Petru Grozavu analizează angajamentele asumate de PAS și președinta Maia Sandu, atrăgând atenția că povara pe care și-a asumat-o PAS este enormă. „Trebuie reformat un întreg sistem de administrare a statului. Și nu așa, dar din temelii, cu alți judecători, cu altfel de procurori, miniștri, secretari și subsecretari de stat, șefi de instituții, personal vamal, agenți fiscali, poliție, guvernatori locali… „Nu va fi simplu. Pentru nimeni. Nici pentru PAS, și nici pentru cei cu așteptările prea mari, dar, mai ales, pentru cei care au transformat R. Moldova, de-a lungul anilor, într-o casă de jocuri de noroc, încurcând haznaua statului cu propriile buzunare, interesele personale – cu interesele statului, iar hoția – cu avuția și democrația. Pentru ei, meteorologia politică anunță vremuri grele și urâte”.

Tot jurnaliștii de la Ziarul de Gardă readuc în atenția publicului dosarul Laundromat, care se presupune a fi cea mai mare operațiune de spălare de bani din istorie. Potrivit jurnaliștilor, mai puțin cunoscut este faptul că în dosarul gestionat de procurorii de la Chișinău figurează și numele Elenei Platon, sora controversatului om de afaceri Veaceslav Platon, condamnat și ulterior eliberat de instanțele judiciare și care, între timp, a părăsit R. Moldova.

Astfel, în perioada în care banii de la băncile rusești erau „spălați” prin intermediul sistemului bancar moldovenesc, Elena Platon deținea funcția de șefă a Departamentului Trezorerie de la „Moldindconbank”. Astfel, potrivit procurorilor, „aceasta acționând în calitate de organizator al grupului criminal organizat, condus de către conducătorul organizației criminale, fratele său, Veaceslav Platon, în perioada octombrie 2010 și mai 2014, a coordonat și a dirijat comiterea infracțiunii de spălare de bani și abuz de serviciu, alături de alți factori de decizie și angajați din cadrul băncii vizate în schemă”.

Zona de Securitate îl citează pe expertul în securitate Ion Leahu, care atrage atenția că Tiraspolul și Moscova vorbesc despre o eventuală extindere a Misiunii de Pacificare și despre întoarcerea escadrilei din elicoptere militare. Fost membru al Comisiei Unificate de Control, Ion Leahu spune că la 29 de ani de introducerea pe teritoriul Republicii Moldova a așa-zisei misiuni de pacificare., expertul opinează că tot ce ține de misiunea de pacificare, de introducerea acestor forțe rusești în Republica Moldova în 1992 a fost un voluntariat absolut nepregătit absolut negândit cum și declanșarea conflictului la 2 martie, la fel, a fost provocată de partea transnistreană și de partea rusă. Pornind de la idee că Moldova nu a fost gata de război ea nu a fost gata nici de pace”.

În Ziarul Național, Nicolae Negru scrie că cetățenii nu ar trebui orientați spre o identificare rapidă a corupților din instituțiile de stat, nu într-o lună și nici în două, trebuie să li se spună că va mai dura. Contează legea, nu viteza, căci campania electorală s-a încheiat. El aduce drept exemplu cazul procurorului general, care ne poate convinge că apelurile de demisie nu prea funcționează. „Dl Stoianoglo a și declarat că nu are de gând să demisioneze, că Veaceslav Platon, pe care l-a eliberat din închisoare este nevinovat etcetera. Totuși, dacă Platon a fost o victimă inocentă a procurorilor și judecătorilor, de ce procuratura generală nu îi trage la răspundere, de ce nu le-a intentat proces celor implicați în falsificarea dosarului respectiv? De aici derivă ce-a de-a două problemă legată de „curățarea” grabnică a instituțiilor de stat: lipsa de credibilitate a justiției și faptul că evaluarea judecătorilor și procurorilor de asemenea nu se poate face într-o zi”, concluzionează Nicolae Negru.

TVR MOLDOVA scrie că unul din patru basarabeni are cetățenia română. Astfel, fiecare al 4-lea cetățean al Republicii Moldova deține și cetățenia română conform datelor prezentate de către Ministerul de Externe de la București. Totodată, alți peste 60 de mii de basarabeni sunt în așteptare pentru redobândirea cetățeniei române. Jumătate dintre numărul de cereri au fost depuse la consulatele României de la Chișinău, iar peste 20 de mii la Bălți și Cahul.

Potrivit autorităților române, numărul cetățenilor Republicii Moldova care au redobândit cetățenia română a crescut semnificativ în ultimii 20 de ani și a ajuns astăzi la peste șase sute de mii, dintr-o populație de circa 2,7 milioane de locuitori. „Cel mai mare val de acordare a cetățeniei românești sa fost în ultimul deceniu, când peste 580 de mii de persoane au devenit cetățeni români. Pandemia de coronavirus a încetinit ritmul de depunere a cererilor cu 80 la sută, în mare parte din cauza restricțiilor de circulație între România și Republica Moldova. În această perioadă, au fost totuși depuse peste 17 mii de cereri. Cu toate acestea, statul român a procesat dosarele depuse anterior, acordând și în 2020 cetățenie română pentru circa 66 de mii de persoane”, potrivit sursei citate.