După Dodon, Mitropolitul Vladimir l-a felicitat pe liderul separatist Vadim Krasnoselsky: „Noi suntem slujitorii bisericii ortodoxe ruse”, scrie portalul Anticorupție.md. Mitropolitul Vladimir l-a felicitat și el pe liderul separatist Vadim Krasnoselky pentru cel de-al doilea „mandat prezidențial” la cârma entității separatiste transnistrene, după ce anterior liderul PSRM Igor Dodon l-a felicitat și el pe Krasnoselsky. „Vă doresc să vă ajute Dumnezeu în această misiune grea de a sluji poporul, statul și pe Dumnezeu, care necesită putere, răbdare și abilități de a conduce oamenii. Vă doresc ca în viitor să nu uitați că suntem creștini ortodocși. Aceste mișcări pro-vest nu vin de la Dumnezeu, vin din altă parte înspre noi, spre rădăcinile noastre ortodoxe. Noi suntem slujitorii bisericii ortodoxe ruse pe teritoriul Republicii Moldova și ne străduim să păstrăm puritatea ortodoxiei atât cât reușim. Și reușim atunci când ne susține și conducerea țării, dacă ei sunt cu noi pe aceeași undă, atunci va fi și pace în țară”, a spus Mitropolitul Vladimir.

Mitropolitul Vladimir, promotor al SEPARATISMULUI, titrează și Ziarul National. Mitropolitul Vladimir a fost zilele acestea în regiunea transnistreană și nu a evitat să treacă pragul așa-zisului președinte al Transnistriei, Vadim Krasnoselski. Mitropolia a evitat să informeze pe site-ul oficial despre această întâlnire, însă a făcut-o Krasnoselski. Vladimir Cantarean l-a felicitat pe liderul separatist cu ocazia „victoriei categorice” la așa-zisele alegeri prezidențiale nerecunoscute de comunitatea internațională. „Mitropolia Moldovei, alături de armata a 14-a și PSRM/PCRM rămân a fi structuri de ocupație ale Federației Ruse pe teritoriul R. Moldova și acționează subversiv, ca o veritabilă coloană a cincea”, a comentat Alexandru Tănase, citat de Ziarul Național. Și deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate, Oazu Nantoi, a criticat gestul Mitropolitului Vladimir. „Am avut posibilitatea, încă în anii 70, să văd și să mă conving pe cât de important a fost, chiar și în condițiile URSS, rolul bisericilor naționale, în Georgia și Armenia, în consolidarea popoarelor georgian și armean și a demnității lor naționale. Avem și noi, după 30 de ani de independență, cu ce să ne „mândrim”, a comentat ironic deputatul.

Între „vis” și „utopie”. Ce cred foști miniștri ai Apărării din Republica Moldova despre ideea unui acord de apărare mutuală cu România, scrie Gazeta de Chișinău. Fostul ministru al Apărării, Viorel Cibotaru, a reiterat ideea privind încheierea unui acord de apărare mutuală între Republica Moldova și România. Argumentul principal al fostului oficial este că Republica Moldova nu poate să facă față unei agresiuni externe, iar România nu poate să acorde sprijin militar din cauza că nu există niciun cadru juridic în acest sens. „Gazeta de Chișinău” a solicitat mai multor miniștri ai Republicii Moldova să comenteze inițiativa lansată de Viorel Cibotaru. „Unica soluție este să ne unim cu țara noastră, România” consideră Ion Costaș, ministru al Apărării în 1992. „Este adevărat că Republica Moldova nu are nici forță militară și nici logistica necesară pentru a face față unei agresiuni. Pentru a avea o armată sănătoasă, avem nevoie de o armată de profesioniști. Iar pentru asta, avem nevoie de bani, foarte mulți bani. 5–7% din PIB-ul acestei republici trebuie alocate pentru această structură. Moldova a acordat armatei bani cu țârâita, 0,2–0,3% din PIB, doar pentru salariile militarilor. Unica soluție este să ne unim cu țara noastră, România, și atunci suntem protejați și asigurați”, consideră Ion Costaș. Fostul ministru al Apărării Vitalie Marinuța crede că „Un acord de apărare reciprocă, din păcate, este un vis utopic din cauza că este imposibil să fie încheiat din mai multe cauze. Unul din cele mai importante motive este faptul că Republica Moldova este un stat neutru și chiar și guvernarea actuală proeuropeană a menționat că statutul de neutralitate se menține. Atâta timp cât suntem neutri trebuie să ne bazăm pe propriile forțe și partenerii noștri nu pot să încheie acorduri de apărare reciprocă. Prin urmare, trebuie mai întâi modificată constituția”.

Cum s-au văzut la Cernăuți Revoluția din România și mișcarea de renaștere națională din Basarabia, aflăm dintr-o analiză de pe Veridica.ro. Evenimentele din România din 1989 erau privite în Ucraina și în contextul mișcărilor de renaștere națională din Basarabia și statele baltice. Chișinăul era în fierbere în perioada perestroikăi, la fel ca și celelalte capitale ale republicilor sovietice. Revendicările naționale erau un element comun pentru toate popoarele aflate sub controlul centralizat al Uniunii Sovietice timp de peste 70 de ani. De aceea, mișcarea națională din Basarabia era percepută de adepții curentului de revenire la ideea națională ucraineană ca un proces firesc, dar absolut izolat de România. Mulți erau influențați de propaganda sovietică, potrivit căreia moldovenii și românii au două limbi diferite, sunt 2 națiuni diferite, de aceea evenimentele din 1989 erau văzute de foarte mulți ucraineni și ruși din Ucraina ca fiind procese izolate cultural, identitar și politic. În timp ce etnicii români din Ucraina vedeau în evenimentele din Basarabia din 1989 un pas spre restabilirea adevărului istoric, în contextul anexării de către URSS în 1940 a unor teritorii românești, etnicii ucraineni analizau evenimentele de la Chișinău prin prisma proceselor politice din Lituania, Letonia, Estonia, Georgia și alte state membre al Uniunii Sovietice.