Presa de la Chișinău acordă o atenție specială Zilei Independenței, marcată pe 27 august în Republica Moldova.

 Într-un interviu pentru agenția de presă IPN, istoricul Mariana Țăranu spune că mișcarea națională, dorința de independență față de URSS a fost o reacție sinceră și firească. Însă, „Republica Moldova, ca succesoare a RSSM, a avut și are exact traseul pe care l-a gândit și l-au clădit autoritățile de la Kremlin”. Istoricul spune că în fruntea R. Moldova au fost interpuși oameni formați, verificați și instruiți de școala sovietică de securitate, care aveau sarcina să controleze și să direcționeze masele, menținându-se în sfera de influență rusească.

„Lipsa de viziune, dar și „ofranda” pe care sunt obligați să o dea Moscovei acești politicieni se menține până în prezent, drept dovadă este faptul că până în prezent Republica Moldova are două centre de putere: unul la Chișinău și altul la Moscova”, opinează istoricul.

În Ziarul Național, Alecu Reniță, unul dintre semnatarii declarației de independență, evocă emoțiile trăite pe 27 august 1991. „după votul istoric din cadrul ședinței solemne a Parlamentului, trăiam din plin euforia desprinderii de imperiul răului și îmi scăldam ochii înlăcrimați de bucurie în valurile de sute de mii de oameni adunați în Piața Marii Adunări Naționale. O lume luminoasă și frumoasă la chip, cu mii de drapele tricolore ne aștepta pe treptele Parlamentului să salute proclamarea Independenței” , își amintește Alecu Reniță. El consideră că este o iluzie că moldovenii au statul lor și sunt independenți. În aceeași publicație,  semnatarul declarației de independență atenționează că „nimeni nu ar trebui să-și facă iluzii că, în urma prăbușirii Uniunii Sovietice, Rusia imperială a renunțat la teritoriile țărilor care și-au proclamat independența față de Moscova. Scenariul ei pentru spațiul post-sovietic nu a fost unul pașnic și de bună vecinătate, ci de stopare a oricăror forme de dezvoltare civilizată, creând în statele independente focare de instabilitate, enclave rebele”.

Iulian Ciocan scrie pentru Europa Liberă că 27 august e sărbătoarea conducătorilor. El remarcă de la o vreme că Ziua de 27 august nu mai provoacă mare bucurie multor cetățeni dezgustați de realitatea moldovenească.

„Proiectul statal RM ridică serioase semne de întrebare și aduce foloase cu precădere clasei politice. De aceea, 27 august a devenit o sărbătoare a conducătorilor și politicienilor. Așadar, e sărbătoare și răsună muzica în ograda conducătorilor! Se vor auzi discursuri patetice-însuflețitoare azi, niște artiști cu voci catifelate vor cânta șlagăre, dar noi știm de fapt cum stau lucrurile. Lucrurile sunt triste, băieți cu sărbătoarea în poală”, scrie în încheiere autorul.

Ziarul de Gardă publică un interviu cu Vasile Nedelciuc, deputat în primul Parlament și co-autor al declarației de independență. Întrebat despre cum vede viitorul Republicii Moldova, el spune că este nevoie de o nouă elită, dar și regretă faptul că încă mai domină în Republica Moldova invidia.

„Eu aș vrea s-o văd că se trezesc satele și, în sfârșit, buneii, mamele, verișorii, colegii noștri de copilărie și copii lor, cei care mai sunt în țară, mai locuiesc la țară sau orașe să vrea, în sfârșit, să-l aleagă pe cel mai bun, pe cel mai deștept, cu mai multă carte.(… )Mi se pare că încă 90% din mentalitățile perimate din sate nu s-au schimbat. Deci, trebuie odată și odată să începem a lumina lumea, satele să înceapă schimbarea”, spune Vasile Nedelciuc într-un interviu monolog pentru Ziarul de Gardă.