Victor Gușan a avut însă parte de un succes fulminant nu doar în regiunea transnistreană, dar și în Chișinău și în multe capitale europene, chiar și pe insule off-shore. „La doar un an după arestarea lui Ilie Ilașcu, în iunie 1993, Victor Gușan a creat caracatița Sheriff, care și-a extins tentaculele departe peste hotarele regiunii(…)Toate au continuat până când, în 2021, echipa de fotbal Sheriff, opacă, a ajuns în Liga Campionilor UEFA, fără jucători locali. În acest mod, circuitul financiar din cadrul companiei Sherif ia turații și este validat completamente la nivel internațional. În același timp, membrii Grupului Ilașcu, dar și mulți alți cetățeni care au fost nevoiți să fugă din casele lor în 1992, din cauza războiului susținut de armata rusă și de serviciile secrete locale, trăiesc modest sau la limita sărăciei departe de casele abandonate la Tiraspol, Tighina, Rezina. Iar regimurile condamnate de CtEDO în 2004 pur și simplu au prosperat”, își încheie jurnalista editorialul în Ziarul de Gardă.

Pe de altă parte, jurnaliștii de la Zona de Securitate publică un reportaj emoționant despre sportul din stânga Nistrului, intitulat „Viitorul din subsol. Povestea campionului mondial Iurie Coica, nevoit să antreneze copii în subsol și grădină”.
Jurnaliștii notează că toamna aceasta trăim o situație cum nu s-a mai văzut, Moldova a intrat în casele a milioane de oamenii din întreaga lume prin intermediul Ligii Campionilor, acolo unde joacă clubul de Fotbal Sheriff, ce este deținut de firma cu aceeași denumire ce menține separatismul pe teritoriul Republicii Moldova. Fața sportului moldovenesc nu e nici pe departe ca cea a clubului Sheriff, în contul căruia ar urma să intre 21,2 milioane de euro, doar după meciurile jucate până acum – sumă ce ar urma să crească în funcție de evoluție. „Realitatea cruntă e că de cele mai multe ori sportul moldovenesc se află la limita sărăciei, iar adevărații campioni ai Republicii Moldova sunt plini de neajunsuri și fără susținere din partea statului”. Jurnaliștii prezintă povestea campionului mondial și multiplu premiant la Campionatele Europene și Mondiale pentru veterani  la lupte Greco-Romane și Lupte Libere, în prezent antrenorul emerit al Republicii Moldova, maestrul în sport – Iurie Coica, care luptă de mai bine de 9 luni… nu în ring, dar pentru o sală în care ar putea antrena circa 40 de copii din trei sate situate în stânga Nistrului. Aproximativ 40 copii din Doroțcaia, Pohrebea și Coșnița au ajuns să se antreneze mai întâi într-un subsol plin de mucegai, ulterior într-o grădină.

Tot despre acest subiect scrie și Nicolae Negru în editorialul său „Fotbalul și gazele”, publicat în Ziarul Național. „Aflat probabil sub impresia victoriei surprinzătoare obținute, marți, de Șerif Tiraspol în meciul de fotbal cu Real Madrid, cetățeanul nostru nu a reacționat la știrea că în octombrie vom plăti 790 de dolari pentru 1 000 de metri cubi de gaze naturale. Deși aproape atrofiat, sentimentul de mândrie pentru Republica Moldova a fost resuscitat la intensitate nemaivăzută de o echipă de jucători cumpărați din Africa și America de Sud pe bani de proveniență dubioasă, de un Plahotniuc transnistrean, pe care Moscova îl tolerează și nu e greu de priceput de ce(…)Despre banii murdari care s-au plătit pentru fotbaliștii echipei „moldave” a scris și presa internațională, așa încât prestigiul Republicii Moldova nu a avut de câștigat nimic”.
Vorbind despre problema gazelor pe care le livrează Rusia Republicii Moldova, editorialistul crede că „Republica Moldova poate obține de la Gazprom, o reducere de natură geopolitică, dacă înfige, ca Ungaria, un cuțit în spatele Ucrainei (e adevărat că și comportamentul Ucrainei față de vecinii săi nu este ireproșabil, ne referim în primul rând la politica față de minoritățile sale, inclusiv maghiară, română etc.), dar aceasta ar însemna să-ți tai creanga de sub picioare, căci Ucraina e scutul suveranității și independenței noastre”.

Rise Moldova publică o investigație care face parte din marele dosar „Pandora Papers”.  Scriind despre Bodyguarzii Financiari Ai Oligarhului”, jurnaliștii de investigație descriu cum fostul lider democrat Vladimir Plahotniuc a folosit un trust din Noua Zeelandă pentru a ascunde 180 de milioane de dolari.
„Nota de plată pentru oligarhul Vladimir Plahotniuc: 60.000 de euro, anual. Cu acești bani ar fi putut să-și înregistreze peste 20 de companii offshore, în jurisdicții diferite. El însă a ales să-i transfere pentru o singură organizație. OTIV Trust – se numește societate paravan înființată în Noua Zeelandă pentru care oligarhul a scos din buzunar, de-a lungul anilor, sute de mii de euro ca să ascundă zeci de milioane. Banii nu au fost singurul motiv pentru care Plahotniuc și-a construit buncărul din sud-vestul Oceanului Pacific. A vrut să stea în spatele cortinei, înconjurat de bodyguarzi financiari. Trustul i-a oferit această protecție, temporar. Documentele confidențiale din #PandoraPapers arată întreg lanțul de firme-clonă al Trustului OTIV, dezvăluie milioanele care s-au oprit pe conturile familiei Plahotniuc din Elveția și Letonia, prezintă rolurile din trust și cine l-a păzit în toată aventura sa prin paradisuri fiscale”, rezumează jurnaliștii.

Europa Liberă publică un interviu cu expertul în securitate Dumitru Mânzărari, care consideră că trebuie să-i permitem guvernării curente să-și facă misiunea. El găsește nejustificate criticile societății civile de la Chișinău la adresa partidului de guvernământ cu privire la maniera în care au dat start reformelor din justiție și lupta cu corupția. Când a modificat o serie de legi ca să-i poată demite pe Procurorul General, șefii Centrului anticorupție și ai mai multor agenții aflate sub control parlamentar, PAS s-a confruntat cu reproșul că a neglijat transparența și procedurile democratice. Expertul de la Berlin, însă, crede, că autoritățile actuale nu ar avea altă cale pentru învingerea corupției.