Aceeași publicație comentează într-un pamflet politic că „atitudinea față de Costiuc, bănuit de implicare într-o operațiune cadastrală în sumă de 8 milioane de lei, a contrastat vizibil cu atitudinea față de Dodon, bănuit de implicare într-o operațiune transfrontalieră de 14,5 milioane de dolari. Pe „kuliokar” nu l-au speriat și nu i-au tulburat somnul sau sexul de dimineață și nu l-au împiedicat să-și bea ceaiul. Unii explică această diferență de atitudine prin diferența sumelor fraudate, dar mai cu seamă prin faptul că procurorii știu prea bine ce a fost în kuliokul pe care Dodon l-a luat de la Plahotniuc”, ironizează Ziarul Național.

„Cine va răspunde pentru falsurile în facturi, o întrebare pusă de Aneta Grosu în Ziarul de Gardă, care scrie că a primit zeci de apeluri telefonice în care cititorii invocă date eronate incluse în facturile pentru consumul de gaze. Moldovagaz le sugerează consumatorilor finali de gaze să se adreseze operatorilor (telefon 1305) în toate cazurile în care depistează date eronate în facturi. Deci, compania admite și recunoaște că a inclus în facturi sume de sute sau chiar mii de lei pentru volumele de gaze pe care consumatorii nu le-au utilizat în realitate... Ziarul de Gardă atenționează că în aceste circumstanțe, apar voci care incită la proteste, fără a preciza în vreun fel că unul dintre motivele nemulțumirilor este furnizarea unor date false, exagerat de mari, de către Compania „Moldovagaz”. Cine va răspunde pentru acest haos? Ministrul Andrei Spînu a recunoscut că R. Moldova deține puține instrumente pentru a interveni la nivel european, din perspectiva reducerii prețurilor la gazele naturale. Dar când vor fi utilizate oare instrumentele la nivel local, pentru a cultiva respectul monopoliștilor față de consumatori, oricare ar fi statutul acestora?”- se întreabă autoarea.

Într-un editorial din Gazeta de Chișinău, Mircea V. Ciobanu atenționează că „Vecinii din estul îndepărtat, în frunte cu Rusia, adună furibund ruinele vechiului imperiu. Belarus, Kazahstan, războiul din estul Ucrainei sunt dovezile clare ale unei resurecții a totalitarismului autoritar de tip sovietic. O ofensivă pe toate fronturile, amintind populației din aceste țări trecutul lor rușinos, care trebuie să-i țină grămadă. Autorul scrie că a urmărit procesul intentat „Memorialului” rusesc, o organizație care avea scopul nobil de a reabilita numele persoanelor persecutate de regimul comunist, arestate, deportate, încarcerate sau împușcate. Literalmente, procurorii ruși (de azi!) învinuiau „Memorialul”, un centru de apărare a drepturilor persoanelor supuse represiunilor, de faptul că, „în loc să cinstească memoria slăvitelor realizări (în original: „вместо памяти о славных достижениях”), impune pocăința pentru trecutul sovietic” (aici nu pot să nu-mi amintesc de Pocăința lui Tenghiz Abuladze, celebrul film din epoca glasnostʹ) și „creează imaginea falsă a URSS ca stat terorist”. Deci ofensa adusă trecutului sovietic e grija juraților ruși de azi! Numai că Federația Rusă însăși (cea din epoca imediat post-sovietică) a recunoscut acțiunile criminale ale regimului sovietic drept represiuni politice, astfel încât și lichidarea „Memorialului” cade sub incidența represiunilor acuzate de statul rus actual! Soluția, valabilă pentru toate cazurile de șantaj, e să ne asumăm trecutul, fără nostalgii. Să ni-l asumăm plenar, pentru a putea merge înainte. Să-l recunoaștem și să-l renegăm conștient, nu din inerție sau din motivul că așa fac toți”.