Moscova a pierdut de fiecare dată când a admis ca Igor Dodon să meargă la Moscova și să ia numele Rusiei și al lui Putin în deșert, fără să realizeze un proiect anume. Moscova a pierdut când i-a permis perdantului Dodon să meargă cu câteva zile înainte de alegeri la Moscova din nou și să declare că a fost să se pregătească de alegeri. A reieșit că pregătirile de la Moscova nu au adus nimic în plus, ba chiar au adus un mare minus. (…) Tot mai mulți cetățeni ruși se întreabă de ce demnitarii ruși își țin averile exorbitante în marile capitale ale lumii și își trăiesc fericirile acolo, de rând cu copiii lor, dar acasă în Rusia nu reușesc să construiască o societate în care ar conviețui în condiții decente atât politicienii puterii cât și oamenii de rând? Aceste întrebări și le-au pus și cetățenii R. Moldova. Ei nu au ales să urască Rusia, ei demult au ales să placă statele în care oamenii se simt bine. La aceste alegeri, diaspora a ales să nu mai voteze din Rusia, ci a votat din Roma, Berlin, Paris, Londra, București. Așa au ales ei cancelariile care vor prima în dialogurile politice moldovenești pe viitor”, notează jurnalista.

Ideea este dezvoltată și de jurnalistul Mădălin Necșuțu, pe portalul Veridica.ro, care lămurește „Cum a pierdut Rusia partida parlamentarelor, dar și provocările teribile ale proeuropenilor în Republica Moldova”. „Probabil nici cei mai optimiști suporteri ai Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) nu își închipuiau că vor obține o victorie atât de categorică în alegerile parlamentare anticipate. PAS nu s-a confruntat doar cu forțele de stânga, reprezentate de Blocul electoral al Comuniștilor și Socialiștilor, ci și cu Rusia, care a încercat să le dea o mână de ajutor acestora. (…) Există voci care susțin că Rusia nu a vrut să se implice și a stat mai mult în tribune, fără a umbla la antrenor sau la banca de rezerve. În realitate, Moscova s-a implicat masiv. De la televiziunile de propagandă până la inundarea rețelelor de socializare cu fake news-uri, a folosit tot instrumentarul din dotare. (…) Nu mai vorbim de nășirea Blocului electoral al Comuniștilor și Socialiștilor (BeCS) de către Kazbek Taisaev, deputat în Duma de Stat de la Moscova. De asemenea, luările de poziție ale MAE rus, prin vocea Mariei Zaharova, care a denunțat un așa-zis „amestec extern al Occidentului în politica internă moldovenească” au completat raportul simbiotic dintre BeCS și Kremlin. Toate acestea au fost zbateri în gol, care în final au condus la dezastrul care a lovit stânga în Republica Moldova la acest scrutin parlamentar”, crede autorul. Jurnalistul atenționează, totodată, că „Sistemul cleptocratic clădit la Chișinău în cele trei decenii de independență nu se va preda deloc ușor. Se va ascunde în spatele unor redute puternice de cercuri de afaceri influente și de justiție coruptă”.

Și scriitorul Vitalie Ciobanu semnează, pentru Europa Liberă, o analiză pe marginea rezultatelor alegerilor câștigate de PAS. „Judecând după mesajele de felicitare venite din România și din Occident, Republica Moldova e pe cale să redevină „povestea de succes” a Uniunii Europene, poate în sfârșit una reală, nu butaforică, atunci când a produs dezamăgiri și suferințe. Relansarea „visului european”, în aceste condiții, chiar pare un miracol. De la Moscova au răsunat reacții diametral opuse, amenințări transparente. „Dacă noua guvernare de la Chișinău va forța apropierea de NATO și de Uniunea Europeană, Rusia va reactiva factorul transnistrean” – au afirmat pe tonalități diferite, dar lipsite de echivoc, deputații din Duma de stat, Kosaciov și Kalașnikov (sic!). Rusia nu acceptă în relația cu Republica Moldova decât un raport de vasalitate, ne vede în continuare ca pe o feudă a ei, rebelă, astfel încât gestionarea dosarului Rusia-Transnistria va fi una dintre marile provocări ale noii guvernări de la Chișinău. Va fi nevoie de răbdare și înțelepciune, dar și de o atenție sporită acordată siguranței naționale în toate aspectele ei: economică, informațională, militară. În orice caz, odată cu victoria Maiei Sandu și a PAS, sperăm să apună definitiv politica lui „să fim și cu unii, și cu alții”, care a ținut pe loc acest stat, adâncindu-l în sărăcie, corupție și dezmăț politicianist”, a subliniat autorul.