Alexandru Munteanu, candidatul PAS la funcția de premier, scrie DW Moldova. Anunțul oficial a fost făcut public de liderul PAS, Igor Grosu, după ce în presă au început să apară mai multe speculații în legătură cu numele viitorului premier desemnat. În Republica Moldova, Alexandru Munteanu este aproape necunoscut. Cei care îl cunosc îl descriu ca pe un „om cu gândire nouă”. Propaganda rusească s-a năpustit deja asupra lui Munteanu. Platformele propagandistice încearcă să acrediteze ideea că prin el „Moldova devine un satelit al Kievului”, speculându-se experiența de muncă de peste 20 de ani a candidatului în Ucraina. Expertul WatchDog, Andrei Curăraru, subliniază că „în 2025, Republica Moldova intră în cea mai grea etapă a procesului de aderare la UE”. Negocierile înseamnă, dincolo de discursuri, lucruri foarte concrete – legi schimbate, companii reformate, subvenții eliminate, reguli egale pentru toți. Înseamnă că statul va trebui să facă ordine într-o economie unde pierderile companiilor publice depășesc anual miliarde, unde investițiile străine sunt sub 4% din PIB, iar procesele economice durează ani prin tribunale. Iar dacă despre Alexandru Munteanu se poate spune ceva cert, este că vine dintr-un mediu unde aceste decizii nu sunt teorie. A lucrat cu fonduri internaționale, a restructurat companii și a vândut participații strategice”, a mai spus expertul.

Jurnal.md reține prima reacție a lui Alexandru Munteanu, anunțat de PAS drept candidat la șefia Guvernului. Omul de afaceri care va fi propus de PAS drept candidat la funcția de premier, a confirmat că poartă discuții cu partidul de guvernare. Acesta a ținut să precizeze că nu are nicio legătură cu Marian Lupu, informații vehiculate în spațiul public. Alexandru Munteanu a adăugat că firmele pe care le-a administrat au fost înființate și operate legal, în conformitate cu normele internaționale.

Evghenia Guțul îi „trădează” pe Ilan Șor și Marina Tauber: „Eu doar număram banii”, titrează Cotidianul. Condamnată la șapte ani de închisoare pentru finanțarea ilegală a partidului „Șor”, fosta bașcană a Găgăuziei, Evghenia Guțul, a reafirmat în cadrul unei ședințe a Curții de Apel din Chișinău că este nevinovată. Ea a declarat că întreaga responsabilitate pentru gestionarea banilor aparține lui Ilan Șor și Marinei Tauber. La ședința din 13 octombrie, desfășurată prin videoconferință, Guțul a declarat în fața instanței că rolul ei a fost doar de a duce evidența sumelor folosite de gruparea „Șor”, însă de gestionarea financiară propriu-zisă s-ar fi ocupat liderii partidului, Ilan Șor și Marina Tauber. Și Svetlana Popan a susținut același lucru.

Și Europa Liberă relatează ce a spus Evghenia Guțul la procesul său, la Curtea de Apel, prin videoconferință, din penitenciar. Evghenia Guțul a relatat Curții de Apel că a început să lucreze în Partidul Șor în calitate de secretară, în 2017, devenind apoi, împreună cu alte colege, manageră a unui departament de monitorizare și planificare. Acuzarea susține că acest departament era responsabil de organizarea protestelor antiguvernamentale în 2022. De exemplu, informa conducerea organizațiilor teritoriale de partid de câte persoane era nevoie pentru proteste și întocmea liste cu participanți. Guțul susține că nu a avut tangențe cu organizarea protestelor și nici cu finanțarea partidului. Din primăvara 2022, spune ea, s-a aflat în concediu de maternitate, iar în septembrie a revenit la lucru part-time, dar nu mai făcea parte din departamentul vechi. Guțul spune că responsabilitatea ei a fost proiectul „Zile de naștere”, adică să aibă grijă ca liderii organizațiilor teritoriale să felicite la timp membrii echipei și să verifice dacă își îndeplineau această obligație. Îi suna uneori personal pe omagiați pentru a le transmite „felicitări de la Ilan Mironovici” (Ilan Șor) – așa înțelegea și dacă au mai fost felicitați de membrii echipei. Acuzatoarea de stat, Cristina Gladcov, a întrebat-o cum a fost remunerată pentru activitatea la partid. Guțul a spus că primea câte o mie-doua de lei pe card, iar restul banilor - în plic, considerând că sunt premii.

Șor vs găgăuzi: De ce este nevoie de deoligarhizarea administrației publice din UTA Găgăuzia, scrie într-un editorial pentru Deschide analistul Mihai Isac. Autonomia Găgăuzia din sudul Republicii Moldova se confruntă de ani buni cu probleme grave de corupție și influență externă, probleme ce ating apogeul în perioadele electorale. Un exemplu grăitor este scrutinul din mai 2023 pentru funcția de bașkan, câștigat de Evghenia Guțul, candidata Partidului Șor, pe fondul dovezilor de fraudă și mituire a alegătorilor. Acest episod a scos încă o dată la suprafață vulnerabilitatea democrației locale în fața corupției și a infiltrării intereselor criminale. Problema principală este că administrația publică din Găgăuzia a fost, în bună măsură, capturată de persoane și grupuri cu agende obscure, finanțate din surse ilicite. Corupția endemică și infiltrarea rețelelor criminale în instituțiile autonome din Găgăuzia au efecte devastatoare asupra democrației locale, atenționează autorul. În loc să reprezinte interesele cetățenilor, unii aleși locali au devenit instrumente ale oligarhilor și pionii unor puteri străine, deturnând administrația în folos propriu și al patronilor din umbră. Astfel, concluzionează expertul, deoligarhizarea administrației publice din Găgăuzia nu este doar o cerință morală, ci și una pragmatică, dictată de necesitatea supraviețuirii democrației locale.

Jurnaliștii de la Zona de Securitate au în vizor noul buget al regiunii transnistrene: mai multe datorii — mai puține programe sociale. În regiunea transnistreană se planifică să fie modificată serios așa-numita lege a bugetului pentru anul 2025. Banii nu ajung, de aceea programele din domeniul sănătății, construcțiilor și sferei sociale vor fi reduse, iar mijloacele vor fi direcționate către plata salariilor și compensațiilor comunale. În plus, așa-numitele autorități intenționează să emită obligațiuni în valoare de 90 de milioane de ruble locale și să trimită această sumă în „contul de gaz”.