”Republica Moldova - Ucraina: suflu nou, probleme vechi” – titrează publicația Ziarul Național un articol semnat de Victor Chirilă, directorul executiv al Asociației pentru Politică Externă, în contextul vizitei la Kiev a președintei Maia Sandu. În opinia sa, ”o resetare deplină și de substanță a relațiilor noastre cu Ucraina va fi posibilă doar după consumarea viitoarelor alegeri parlamentare și formarea unei guvernări care ar susține inițiativele de politică internă și externă ale dnei Sandu. Până atunci este important ca echipa de politică externă și de securitate națională a dnei Sandu să inițieze discuții/consultări cu partenerii ucraineni pentru a pune bazele unei noi agende de cooperare care să corespundă intereselor, aspirațiilor și provocărilor noastre comune”, notează analistul. El mai subliniază că: ”După anexarea Crimeei și agresiunea militară rusă în Donbas și Luhansk, problema transnistreană a devenit pentru Kiev o problemă de securitate națională. R. Moldova are șansa să valorifice acest nou context, pentru a iniția împreună cu Ucraina acțiuni metodice de ordin diplomatic care să determine Rusia să-și retragă necondiționat trupele și munițiile din regiunea transnistreană, iar actuala misiune de pacificare să fie transformată într-o misiune de observatori civili cu mandat internațional, care să asiste Tiraspolul și Chișinăul la implementarea măsurilor de promovare a încrederii”.  

Și analistul Nicolae Negru dedică editorialul său din Ziarul Național vizitei la Kiev a președintei Maia Sandu. ”Vizita la Kiev e un gest cu încărcătură simbolică, din ambele părți, un bobârnac metaforic aplicat perdantului Dodon, care a fost în mod demonstrativ ignorat de toți politicienii ucraineni, pentru declarațiile sale lipsite de demnitate și viziune referitoare la Crimeea. (…) Chiar dacă plină de simbolism, ar fi păcat ca întâlnirea Maiei Sandu cu Zelenski să fie lipsită de valoare practică, să fie concepută doar ca un gest de curtoazie. Există multe chestiuni de discutat în relațiile moldo-ucrainene, unele deloc simple, cum ar fi cele ecologice, legate de soarta Nistrului, pe care Ucraina planifica să construiască mai multe hidrocentrale, problema complexului hidroenergetic de la Dnestrovsk, delimitarea frontierei… (…) Un capitol aparte îl constituie necesitatea cooperării în problema retragerii trupelor și evacuării depozitului de muniții și armament de la Cobasna, a reglementării transnistrene. Ne referim nu doar la controlul comun al frontierei pe segmentul transnistrean, proces început, dar sistat din inițiativa Chișinăului, presat de Moscova, ci și la proiectul viitoarei soluții pe care, sperăm, îl va elabora, în cele din urmă, Republica Moldova. Chișinăul și Kievul trebuie să-și coordoneze acțiunile și, dacă e nevoie, să elaboreze o concepție sau, cel puțin, o abordare comună pentru o pace durabilă pe Nistru și în Donbas”, subliniază Nicolae Negru.

Și Europa Liberă abordează același subiect într-un interviu cu fostul ministru de externe, Nicu Popescu, titrând: ”Moldova-Ucraina: o relație cu „foarte multe oportunități”. Potrivit lui, ”Republica Moldova și Ucraina au o abordare mult mai apropiată față de procesul de reglementare transnistreană după anexarea Crimeii și războiul din Donbas. Acest lucru se simte în procesul de negocieri, dar, evident, acest lucru nu a fost suficient ca să impulsioneze drastic procesul de reglementare transnistreană”, Totodată, Nicu Popescu subliniază că ”prioritatea priorităților în această relație bilaterală reiese din prioritatea priorităților în politica externă, și anume lupta cu corupția. Și Ucraina, și Republica Moldova sunt foarte afectate de corupție, de efecte și elemente de stat capturat, ambii președinți au fost aleși pentru a duce o luptă pe viață și pe moarte cu acest flagel și aici se impune o agendă de cooperare”.

„Problema pe care o au azi cadrele medicale este epuizarea totală și vulnerabilitatea psihologică”, declară șeful-adjunct al Direcției Sănătate și Protecție Socială din cadrul Primăriei municipiului Chișinău, Boris Gîlcă, într-un interviu pentru portalul Anticorupție.md. El a relatat că numărul de paturi în spitalele din Chișinău este la limită, iar la Terapia Intensivă nu mai sunt paturi, chiar dacă numărul acestora a fost dublat de la începutul pandemiei. Oficialul mai vorbește despre presiunea enormă pe sistemul sanitar, rezervele pe care se mai contează, noile strategii, dar și ce lecții învățate în pandemie și ce urmează să se schimbe în procesul de planificare, gestionare a sistemului sanitar pentru a schimba lucrurile în bine în domeniul Sănătății, astfel încât toți angajații să poată munci cu demnitate, notează sursa citată.

”Vâna de aur a manualelor școlare și posibilul conflict de interese al fostului ministru Igor Șarov”, titrează portalul MoldovaCurată.md. ”Fostul ministru al Educației, Igor Șarov, a fost implicat în cel puțin un conflict de interese pe care nu l-a declarat corespunzător la Autoritatea Națională de Integritate (ANI). Anume, editura familiei sale, „Cartdidact”, a fost autorizată, prin ordin ministerial, în luna august 2020, să scoată de sub tipar două titluri de manuale școlare – de istorie, la care unul dintre autori este Igor Șarov, și de literatură universală, ambele pentru clasa a 11-a. Suma contractelor, încheiate fără procedură de achiziție, se ridică la aproximativ 3 milioane de lei”, se arată în investigație.