Veridica.ro/Mădălin Necșuțu | „Cât de vulnerabilă mai este astăzi Republica Moldova în fața Rusiei” (Revista presei)
-
12 Octombrie 2021 09:32
Situația economică și energetică precum și starea justiției sunt subiectele cel mai des întâlnite în presa din Republica Moldova.
„Cazul Stoianoglo. Este posibilă reformarea justiției moldovenești cu mănuși de catifea?”, se întreabă într-un editorial pentru Gazeta de Chișinău, Laurențiu Pleșca. Acesta amintește că Alexandr Stoianoglo în calitate de procuror general nu a dus la bun sfârșit nici un dosar de rezonanță, ba chiar i-a lăsat să fugă pe mulți infractori. În ultimele sale apariții, Stoianoglo și-a pregătit terenul pentru a intra în politică, inclusiv prin acuzații la adresa fostului șef al Delegației Uniunii Europene la Chișinău. Autorul concluzionează că „reformarea justiției moldovenești cu mănuși de catifea nu este posibilă, este imperios necesară aplicarea legii, dar în același timp trebuie acționat rapid, dur și curajos pentru a schimba din temelie instituțiile Republicii Moldova. Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a promis lupta anti-corupție, iar acum vedem că aceasta începe să livreze rezultatele pe care le așteaptă toți cetățenii moldoveni”.
Europa Liberă aduce în discuție și cazul procurorului-adjunct Ruslan Popov, reținut și el, întrebându-se: „Succes al luptei anticorupție sau reglări de conturi în cazul procurorului Ruslan Popov?”. Mai mulți experți și observatori au văzut în acțiunile anchetatorilor un exemplu clasic de scoaterea dosarului din sertar, un dosar care ar fi fost inițiat mai demult, dar care nu era bine să fie investigat într-un anumit context politic, scrie Europa Liberă. „Din investigațiile jurnalistice rezultă că procurorul Ruslan Popov care activează în sistem din anii 1990 ar fi acumulat capital de invidiat, reușind să achiziționeze mașini scumpe, să-și ridice o vilă în satul natal, Mileștii Mici, și să pună pe roate, prin intermediul tatălui său, o afacere în agricultură, care are în proprietate zeci de hectare de livadă și un frigider pentru păstrarea fructelor. O parte din avere nu ar fi fost declarată sau s-a regăsit în declarațiile de venit depuse anual doar după ce a fost vizat de presă. O altă parte a averii a fost trecută pe numele părinților, care au un stil de viață modest. Procurorul și avocații săi au replicat că banii folosiți au fost împrumutați de la instituții bancare sau de la rude”. Jurnaliști și experți anticorupție opinează că „până acum, în toți cei 30 de ani de independență, societatea moldovenească a urmărit cu neputință acte vădite de protecționism și reglări de conturi în sistemul de drept, de unde și percepția publică e că procurorii nu ar fi independenți de politicieni și nici instituția procuraturii nu a demonstrat că vrea să fie cu adevărat independentă”.
„Cât de vulnerabilă mai este astăzi Republica Moldova în fața Rusiei”, se întreabă într-un editorial pentru veridica.ro, Mădălin Necșuțu. Autorul observă că guvernarea pro-europeană de la Chișinău a intrat într-o perioadă complicată, amintind de reforma în justiție. „O altă vulnerabilitate a Republicii Moldova este dependența de gazele rusești. Ani de zile, guvernele de la Chișinău au făcut tot ce le-a stat în putere pentru a amâna și obstrucționa cuplarea Republicii Moldova la sistemul energetic european via România. Acum, când acest lucru s-a produs și gazele pot fi transportate dinspre Uniunea Europeană spre Republica Moldova, prețurile pe piața mondială au explodat, astfel încât alternativa nu mai e profitabilă. Pentru Rusia este doar o perioadă de reașezare a forțelor politice la Chișinău, de regândire a unei stângi pro-ruse camuflate și în idei, dar și cu fața pro-europeană. Un astfel de hibrid politic se naște în culise și probabil îi vom vedea fața la momentul oportun, după ce Moscova îl va scurt-circuita pe Dodon”, opinează autorul.
Îngrijorările privind o eventuală criză energetică sunt, la fel, reflectate în mass-media. Moldstreet scrie despre „Cine fac jocurile pe piața gazelor naturale din Moldova”. Potrivit jurnaliștilor, chiar dacă Republica Moldova a făcut pași importanți în direcția liberalizării pieței gazelor naturale, în continuare importăm 100% de gaze de la Gazprom, iar distribuția și furnizarea lor este efectuată în proporție de 95 % de Moldovagaz și firmele afiliate. Astfel, în prezent, pe piața gazelor naturale a Republicii Moldova sunt înregistrate 25 de întreprinderi care dețin licența pentru furnizarea gazelor naturale, dintre care nouă dețin și licența pentru distribuția gazelor naturale.
„Creșterea prețurilor în Republica Moldova este inevitabilă” , scrie portalul anticoruptie.md, citându-l pe expertul Veaceslav Ioniță. Creșterea prețurilor în Republica Moldova este inevitabilă în contextul crizei mondiale și a creșterii prețurilor de pe piața produselor petroliere și a gazelor naturale. Veaceslav Ionița, expert în politici economice al Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale Viitorul, a explicat în cadrul unei emisiuni online despre factorii mondiali și locali care influențează creșterea prețurilor în Republica Moldova. Primul factor, spune expertul, este creșterea prețului la produsele alimentare, cea mai mare creștere din ultimii zece ani. „Criza de pe piața produselor petroliere și a gazelor naturale din China, SUA, UE afectează și Republica Moldova. Creșterea prețurilor este influențată direct și de creșterea prețului de transport a mărfurilor, iar țările deja vorbesc despre o insuficiență a anumitor produse”, a declarat Ionița.
Rise Moldova scoate la suprafață noi documente din ancheta Pandora Papers. Jurnaliștii de investigație vorbesc despre „Supraveghetorul Parlamentului în Caraibe”. Potrivit investigației, Serghei Ostaf, reprezentantul Parlamentului trimis să supravegheze activitatea Autorității Naționale de Integritate, a apelat la serviciile creatorilor de firme offshore. Documentele confidențiale din #PandoraPapers îl indică pe Ostaf drept beneficiar al unei firme înregistrate în paradisul fiscal – Insulele Virgine Britanice (BVI). „Am încercat funcționarea sistemului pentru posibila desfășurare a consultanței internaționale. Am conchis, însă, că sistemul nu este potrivit”, afirmă Ostaf, citat de jurnaliștii de invetigație.