Veridica.ro | „Cum se vede din R. Moldova o potențială invazie rusească a Ucrainei, atenționând că Rusia are trupe în Transnistria, astfel încât e plauzibil ca regiunea să figureze în planurile Moscovei (Revista presei)
-
25 Ianuarie 2022 10:04
Veridica.ro analizează „Cum se vede din Republica Moldova o potențială invazie rusească a Ucrainei, atenționând că Rusia are trupe în Transnistria, astfel încât e plauzibil ca regiunea să figureze în planurile Moscovei. S-a speculat că Transnistria ar putea fi obiectivul final al unei ofensive care ar viza litoralul ucrainean al Mării Negre, așa-numita Novorusia, evocată de Vladimir Putin în perioada primei invazii a Ucrainei. Ceva mai recent, s-a vorbit despre posibile provocări în Transnistria care să îi dea Rusiei pretextul de care are nevoie pentru a lansa un atac asupra Ucrainei. Transnistria nu este însă doar o platformă pe care Rusia ar putea-o folosi împotriva Ucrainei. În fond, și Republica Moldova, la fel ca Ucraina, s-a orientat către Occident, ceea ce înseamnă că încearcă să scape din orbita Moscovei... Este evident că această orientare nu are cum să îi convină Rusiei, scrie Veridica. Cu o armată incapabilă să îi apere teritoriul, în anii care au trecut după sfârșitul războiului din Transnistria, Moldova a mizat, pentru securitatea sa, pe statutul de neutralitate, sprijinul diplomatic al unor organizații și puteri străine și, nu în ultimul rând, bunăvoința Rusiei. Toate acestea s-ar putea să nu mai conteze prea mult în cazul în care Putin se va hotărî să atace Ucraina, atenționează publicația.
Experții de la Chișinău atenționează într-o dezbatere organizată de Agenția IPN că „se atestă o situație extrem de tensionată la hotarul dintre Federația Rusă și Ucraina, atât de tensionată încât nu exclud izbucnirea unui conflict armat în această regiune din care facem parte și noi, Republica Moldova. Situația de la hotarul dintre cele două state este ancorată într-o dispută de o gravitate fără precedent dintre Federația Rusă, pe de o parte, și Statele Unite ale Americii, Alianța Nord-Atlantică și statele occidentale europene, pe de altă parte. Din ambele perspective, situația se referă în mod nemijlocit și la Republica Moldova, atenționează experții.
În același context, experta Angela Grămadă atrage atenția într-un interviu pentru Europa Liberă că R. Moldova nu e pregătită să facă față unor noi riscuri și amenințări. Atunci când autoritățile cer retragerea trupelor ruse de pe teritoriul Republicii Moldova vin reacții dure din partea Moscovei, care se răsfrâng asupra unor politici de altă natură, non-militară. Aici vorbim de politica energetică, vorbim despre comercializarea produselor din Republica Moldova pe piețele ruse. Deși există niște tratate semnate și în cadrul CSI, și acel Acord de liber schimb în cadrul CSI, dar nu numai, vorbim și despre dialogul bilateral pe care îl are Republica Moldova cu Federația Rusă și întotdeauna vor exista foarte multe instrumente pe care le are la îndemână Kremlinul pentru a pune presiune pe autoritățile de la Chișinău. Autoritățile trebuie capabile să contracareze aceste tipuri de amenințări și ca să fie pregătite să se rupă cu totul de la un model de dezvoltare economică, care nu poate să producă atâtea beneficii pe cât ne-am dori noi pentru cetățenii noștri. Inclusiv să vorbim despre securitatea energetică, dar în alți termeni, nu în cei impuși de Federația Rusă prin Gazprom.”
„Emoții mari pentru Dodon, cercetat PENAL în dosarul „Enegocom”. Bănuitul este așteptat în fața PROCURORILOR, pentru a oferi explicații despre daunele de 12 milioane de dolari provocate statului”, titrează Ziarul Național. Igor Dodon a fost citat pentru a doua oară la Procuratura Generală în acest dosar privind achiziționarea energiei electrice în perioada 2008-2009. Fostul ministru al Economiei și Comerțului pe timpul guvernării comuniste, Igor Dodon, a fost recunoscut, pe 29 decembrie 2021, în calitate de bănuit în dosarul „Energocom”. Dosarul lui Igor Dodon este legat de activitatea acestuia din perioada anilor 2008 - 2009, atunci când a deținut funcția de prim-viceprim-ministru, ministru al Economiei și Comerțului în Guvernul condus de Zinaida Greceanîi.
69 de candidați, majoritatea foști sau actuali procurori și judecători, au depus dosarele pentru a accede în avocatură înainte ca articolul 10, care îi scutea de susținerea examenului de admitere, să fie modificat, scrie Ziarul de Gardă. Olesea Stamate a comunicat că Legea cu privire la modificarea Legii cu privire la avocatură va fi publicată astăzi în Monitorul Oficial, astfel că toți candidații care și-au depus dosarele pentru a accede în avocatură vor fi evaluați în baza noilor prevederi adoptate la lege. Pe lista candidaților se regăsesc mai mulți foști și actuali procurori - cine sunt aceștia scrie Ziarul de Gardă.
Și portalul Anticorupție scrie despre „Năvala procurorilor peste avocatură și candidații -,,surpriză” din lista celor care vor să ajungă apărători. Comisia de licențiere a Uniunii Avocaților urmează să decidă, marți, în 69 de de dosare depuse pentru a obține licență de apărător. 49 din ei sunt foști și actuali procurori, iar opt au făcut parte din magistratură. Mai bine de jumătate dintre candidați au figurat în anchete jurnalistice sau au statut în dosare penale, majoritatea din ele fiind pornite pentru infracțiuni de corupție, scrie Anticorupție.