Veaceslav Platon, pus sub învinuire în dosarul Laundromat (Revista presei)

  • 15 Aprilie 09:40
Veaceslav Platon, pus sub învinuire în dosarul Laundromat (Revista presei)

Veaceslav Platon, sub învinuire în dosarul Laundromat, titrează portalul Anticorupție.md. Controversatul om de afaceri Veaceslav Platon, fugit la Londra, a fost pus sub învinuire în dosarul Laundromat, potrivit procurorului responsabil de comunicare cu mass-media al Procuraturii Generale, Mariana Cherpec. Dosarul Laundromat, care vizează schema de spalăre de bani din Federația Rusă prin intermediul sistemului de justiție din Republica Moldova, a fost reluat de Procuratura Anticorupție în martie curent. Fosta deputată a Platformei DA, Inga Grigoriu, președinta Comisiei Parlamentare care a investigat această cauză penală, a spus atunci că, în ianuarie, 2022, a depus un denunț la procuratură și dosarul a fost reluat. Raportul Comisiei parlamentare Laudromat a fost făcut public în iulie 2021, cu câteva zile înainte de alegerile parlamentare anticipate. Dar din cauza sabotajului din partea membrilor socialiști din comisie, raportul nu a ajuns să fie discutat în plenul Parlamentului. Controversatul om de afaceri Veaceslav Platon, în mai 2021, a fost achitat în dosarul fraudei bancare, la solicitarea procurorilor, însă Platon are statut de inculpat în alte trei dosare penale și este reclamat în mai multe dosare civile privind apărarea cinstei și demnității. La mijlocul lunii iulie 2021, Platon ar fi zburat la Londra, imediat ce procurorii i-ar fi ridicat restricțiile de părăsire a R. Moldova.

Fostul șef al Serviciului de Protecție și Pază de Stat (SPPS) Iaroslav Martin, despre care ZdG a scris anterior că și-a cusut la comandă uniforma de general ornată cu fire aurite, și ex-directorul adjunct al SPPS Petru Corduneanu, au fost audiați de procurori și recunoscuți în calitate de bănuiți într-o cauză penală pentru fals în acte publice. În februarie curent, ex-director al Serviciului de Protecție și Pază de Stat (SPPS) Iaroslav Martin a fost trimis în judecată pentru depășirea atribuțiilor de serviciu. Potrivit PA, Martin este bănuit că în perioada 2019-2020 pe când era șef al SPPS a depășit atribuțiile de serviciu și a încheiat un contract cu un agent economic prin care a cumpărat insigne. Astfel, potrivit procurorilor, Martin ar fi prejudiciat SPPS cu 190 772 de lei. Iaroslav Martin a devenit director al SPPS pe 25 iunie 2019, în urma unui decret semnat de fostul președinte al R. Moldova, Igor Dodon. Ulterior, pe 11 martie 2020, Dodon i-a conferit lui Iaroslav Martin, dar și lui Petru Corduneanu, gradul special de general-maior al SPPS, scrie Ziarul de Gardă.

În Gazeta de Chișinău, scriitorul Mircea V. Ciobanu se referă la proiectul privind securitatea informațională, iar în opinia autorului, „greșeala fundamentală a autorilor proiectului e punerea amendamentelor despre Serviciul de Informații și Securitate în capul listei. Or, consideră el, demne de atenție sunt intervențiile în Legea cu privire la libertatea de exprimare, iar pe fondatorii de media electronice și de televiziuni ar trebui să-i doară modificările în Codul serviciilor media de televiziune și în Legea comunicațiilor electronice. Codul penal sau Legea SIS sunt grija altora”... În același timp, publicistul denunță faptul că „liberii cugetători” ai spațiilor virtuale, ca și „experții” diletanți ai televiziunilor noastre amatoriste, infectează adesea spațiul cu ideile războinicilor din Est, care atacă mișelește Ucraina, care bagă zâzanie în Europa, care vor să instituie noua ordine mondială, construită din feude izolate, dominând lumea fărâmițată pe principiul: împarte și stăpânește”, comentează autorul. Totodată, el scrie că adresarea socialiștilor la Curtea Constituțională „nu este pentru a apăra libertatea cuvântului, ci, într-o solidaritate sfidătoare cu agresorii, cu criminalii de război, alegând cea mai dureroasă – pentru ei – interdicție: eliminarea din spațiul public a simbolurilor războinice ale unui stat străin, azi agresor recunoscut mondial, acuzat de ONU, eliminat din Consiliul Europei, stat care nu ascunde că suntem și noi pe lista ambițiilor sale revanșarde”, citim în Gazeta de Chișinău.

„Invadarea Ucrainei de către Rusia i-a făcut pe europenii occidentali să înțeleagă în câteva săptămâni ceea ce nu reușiseră în peste zece ani de existență a PaE, scrie Nicolae Negru în Ziarul Național. Chestionarele pe care le-au primit Ucraina, Georgia și Republica Moldova sunt, după cererea de aderare, cel de-l doilea pas important în procesul de aderare la UE. Dacă nu ar fi existat decizia de principiu - că UE trebuie să cuprindă și statele PaE, procedura de admitere nu ar fi fost inițiată. Desigur, Ucraina este primul candidat. Ea și-a câștigat acest drept prin curajul și sacrificiul său. Republica Moldova însă dispune de niște avantaje „naturale” - limba română și România, interesată să ne sprijine în efortul de aderare. Marea noastră problemă e conflictul transnistrean al cărui potențial destabilizator se va reduce semnificativ dacă armata rusă va suferi înfrângere în Ucraina, scrie comentatorul politic. Moscova tace, deocamdată. Din mai multe motive. Deși vede europenizarea ca pe un proces care îi subminează intențiile de refacere a imperiului (Rusia istorică), ea nu i se poate opune atât de înverșunat, ca în cazul NATO, pretextând amenințări la securitatea Rusiei. Putin speră, probabil, să rezolve „problema” pe câmpul de luptă, să pună un guvern marionetă la Kiev (apoi și la Chișinău, Tbilisi), care să retragă cererile de aderare la UE... Ne aflăm, așadar, într-un eventual punct de inflexiune, în funcție de rezultatele bătăliei dintre armata ucraineană și rusă pentru Donbas. Oricum, împingând istoria europeană pe drumul anacronic al războiului, al crimei, pe care europenii credeau că nu vor mai păși, Putin nu are cum să câștige pe termen lung. În secolul 21, problemele geopolitice se rezolvă economic, tehnologic”, conchide autorul.

Tags

Alte Noutati

LIVE: Obiectiv, România!
Meteo Chișinău
21,63
Cer senin
Umiditate:37 %
Vint:3,13 m/s
Fri
16
Sat
14
Sun
16
Mon
13
Tue
13
Arhivă Radio Chișinău