„Salutăm o propunere de compromis care să ia în considerare interesele și preocupările atât ale Macedoniei de Nord, cât și ale Bulgariei, bazată pe respect, încredere și înțelegere reciprocă. Decizia suverană a Parlamentului Macedoniei de Nord va fi importantă pentru a merge mai departe. Acest spirit de compromis constructiv pe care se bazează integrarea europeană ar trebui să continue să îi inspire pe toți cei implicați în acest proces istoric”, afirmă Înaltul Reprezentant Josep Borrell și secretarul de stat al SUA Antony Blinken, într-o declarație comună, scrie Calea Europeană.

Macedonia de Nord este candidată la aderarea la UE de 17 ani, dar deschiderea negocierilor de aderare a fost blocată mai întâi de Grecia și acum de Bulgaria, care dorește ca Macedonia de Nord să recunoască minoritatea bulgară și istoria comună cu limba bulgară.

Un acord din 2017 de schimbare a numelui țării din Macedonia în Macedonia de Nord a pus capăt disputei cu Grecia și părea să deschidă calea discuțiilor de aderare la UE. Cu toate acestea, Bulgaria, un alt stat membru al UE, a depus un veto în 2020 din cauza problemelor legate de istorie și limbă, despre care macedonenii de Nord care se opun spun că le atacă identitatea națională.

Franța, care a deținut președinția UE până în iulie, a elaborat luna trecută o propunere de modificare a constituției Macedoniei de Nord pentru a recunoaște o minoritate bulgară, în timp ce restul problemelor ar urma să fie discutate între Skopje și Sofia. Propunerea nu prevede ca Bulgaria să recunoască limba macedoneană.

Parlamentul Macedoniei de Nord este așteptat să dezbată propunerea săptămâna viitoare.

Deși blocada impusă de Sofia la începutul negocierilor se aplică doar Macedoniei de Nord, Albania este și ea afectată, UE preferând să analizeze împreună candidaturile celor două state.