”Sperăm că CEC își va revedea decizia pentru votul din diaspora”, a declarat secretarul general al ministrului de externe, Eugen Revenco, într-un interviu pentru Europa Liberă, în legătură cu decizia Comisiei Electorale Centrale privind deschiderea a doar 139 de secții de vot peste hotare pentru alegerile parlamentare anticipate. El afirmă că aceasta nu a fost coordonată cu Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene care a propus 190 secții de votare în străinătate la scrutinul din 11 iulie. „Organizarea alegerilor în circa 190 de secții de votare este în puterile Ministerului Afacerilor Externe, avem logistica pregătită, avem capacitățile coordonate din timp cu ambasadele noastre, am verificat locațiile unde pot fi amplasate secțiile și am verificat și devizul de cheltuieli în cazul în care ar fi nevoie să se acopere cu surse financiare suplimentare. (…) Noi, de altfel, suntem foarte nedumeriți – cum să organizăm alegeri libere, corecte, în liniște și să acordăm șanse egale tuturor, atunci când noi cunoaștem că în Londra, bunăoară, cozile la ora 6 erau deja interminabile, erau imense, la Frankfurt – același lucru. La 6 dimineață, înainte de a se deschide secțiile de votare erau deja cozi foarte mari, la Frankfurt, Paris, Londra oamenii în număr foarte mare s-au mobilizat. Pe de altă parte, chiar și acum când am pregătit infrastructura, bunăoară, la Frankfurt am rezervat o sală, care poate găzdui, la același preț, o secție sau trei. De aceea, din perspectiva noastră, cheltuielile nu ar fi fost mai mari”, a subliniat Eugen Revenco.

Ziarul de Gardă oferă detalii despre „Cine sunt, cine i-a propulsat în funcții și relațiile cu politicul ale celor 5 membri ai CEC care au decis deschiderea a 139 de secții de votare în străinătate”. Maxim Lebedinschi a devenit membru al CEC în iulie 2019, fiind promovat de PSRM. În mandatul de președinte de țară al lui Igor Dodon, el a fost Consilier în domeniul juridic și relațiilor instituționale, reprezentant al președintelui R. Moldova în relațiile cu Parlamentul și Guvernul. A fost și consilier municipal din partea PSRM. Vadim Filipov este fratele finului lui Igor Dodon, Lilian, și a devenit membru CEC în 2017. Veaceslav Agrigoroaie s-a remarcat în trecut, mai mult, în anturajul PDM. Andrei Volentir a devenit secretarul CEC în 2011, până în 2016. În iunie 2016 a fost formată o nouă componență a CEC, iar de această dată Volentir a fost propulsat în calitate de membru al instituției de către PDM. Vasile Gafton este fost procuror și este la al treilea mandat în cadrul CEC, ultima oară fiind propus de către deputații PLDM care au părăsit partidul pentru a se alătura coaliției majoritare de la guvernare a PDM.

Decizia Comisiei Electorale Centrale de a deschide două secții de vot în Tighina, localitate care nu este sub controlul autorităților Republicii Moldova, este criticată de experții asociației Promo-LEX, transmite TVR Moldova. În opinia lor, deschiderea acestor secții ar face parte dintr-un joc de culise în interesul unui concurent electoral. Experul Asociației Promo-LEX, Nicolae Panfil, susține că hotărârea Comisiei Electorale de a mări numărul de secții de vot pentru cetățenii din regiunea transnistreană – de la 42 la 44 este lipsită de temei. „Nu am văzut garanții percum că ar putea fi să fie asigurată desfășurarea normală a procesului de votare în ziua alegerilor în respectivele secții de votare, că ar putea să fie asigurată securitatea funcționarilor electorali. Pentru cetățenii din regiune ar fi fost suficiente și 28 de secții de votare. Este de neînțeles deschiderea a 44 de secții de votare, în condițiile în care l-a scrutinul trecut, multe din aceste secții au fost practice goale.” Expertul nu exclude că în spatele acestor decizii stă un concurent electoral, iar scopul este fraudarea alegerilor.

TV8 publică în exclusivitate Hotărârea motivată în dosarul lui Ilan Șor, tăinuită 4 ani. Magistratul Judecătoriei Chișinău, Andrei Niculcea, care l-a condamnat pe Ilan Șor la 7 ani și 6 luni de închisoare, deși procurorul a cerut 19 ani de detenție pentru escrocherie și spălare de bani, a considerat că Șor într-adevăr a sustras banii, dar nu pentru el, ci pentru Platon și Filat. La adoptarea acestei decizii, magistratul a ignorat aproape în întregime probele și extrasele bancare prezentate de procurori, bazându-se în special pe declarațiile lui Șor și ale martorilor aduși de acesta în instanță. Pe cele 103 pagini ale sentinței motivate este descris tot caruselul tranzacțiilor fictive care au permis furtul de proporții de la BEM. Sunt enumerate probele acumulate de procurori și înregistrate declarațiile martorilor – oameni de încredere ai lui Șor, reprezentanți ai Băncii Naționale și foști angajați ai băncilor devalizate.