Aproape de ora plecării a intrat în microbus un cuplu de seniori, el sobru, ea colorată și gălăgioasă. S-au așezat pe scaunele din spate și încep a povesti cu domnișoara din imediata apropiere,se informau despre țară noastră. Așa am aflat că el e din Belgia, iar ea din Columbia-America de Sud, călătoreau în România, cu ocazia aceasta veneau să viziteze și Chișinăul.

Ascultându-le povestea deja îmi imaginam acest cuplu eclectic prin centrul Chișinăul ascultând istorisirile ghidului.

Anul trecut am avut și eu ocazia să fiu pentru câteva ore turist în orașul meu și să parcurg traseul propus de agențiile de turism pentru vizitatorii străini. Așa că vă invit să descoperiți orașul cu ochi de turist.

“Turul orașului a început în fața Palatului Național „Nicolae Sulac”, mai departe pe jos am mers la cele mai importante obiective turistice din centrul Chișinăului.

Primul obiectiv-Muzeul Național de Artă din Moldova.

Clădirea datează din anul 1901, construită și finanțată la inițiativa principesei Natalia Dadiani. Arhitectorul a fost însuși Alexandru Bernardazzi, stilul ales-unul clasic, dar cu elemente gotice. Clădirea și acum rămăne una dintre ele mai frumoase edificii din oraș.

Următorul punct turistic în program, Muzeul Național de Istorie a Moldovei, care a fost așezat, chiar de la începuturi în clădirea istorică a Gimnaziului Nr. 1 de băieți, ulterior Liceul de băieți “B.P. Hașdeu”.

Cutremurul din 1977 a avut un rol cât se poate de dramatic, clădirea veche a fost demolată și înlocuită cu una nouă. Doar aspectul exterior este asemănător cu vechiul monument de istorie.

Tot pe strada 31 August, veți găsi și Biblioteca Națională-un edificiu frumos, construit special pentru a găzdui prima bibliotecă publică din Basarabia (1832).

Apoi am coborât pe strada Bănulescu Bodonisă traversămGrădina Publică Ștefan cel Mare.

Grădina Publică-au început să o amenajeze, încă din anul 1818, dar forma actuală o are practic din anul 1835. Pe atuncioamenii aveau pe lângă casă animale și să o protejeze au făcut un gard. Gardul din fontăeste după proiectul lui Alexandru Bernardazzi.

Parcul este amenajat după moda franceză ale acelor vremuri, dar cele mai frumoase locuri este lângă fântâna arteziană pe Aleea Clasicilor. Aleea Clasicilor a fost inaugurată în anul 1958. În zilele noastre numără 26 de busturi.

Aleea începe cu busturile lui Nicolae Milescu Spătaru și Nicolae Iorga, iar în lângă fântâna arteziană sunt busturile lui Mihai Eminescu și Ion Creangă.

Statuia lui Ștefan cel Mare a fost realizată de Alexandru Plămădeală în anii 1925-1928. Aceasta a avut o istorie tumultuoasă, a tot fost plimbată prin România, adusă înapoi, a riscat de câteva ori să fie complet distrusă, într-un final, ce avem acum este originalul, doar crucea și sabia sunt niște copii.

Următoarele obiective turistice din circuitul nostru prin Chișinău au fost clădirile administrative Parlamentul și Președenția, ambele construite prin anii 1980.

Apoi am traversat bulevardul Ștefan Cel Mare și am ajuns la actuala Bibliotecă B.P.Hașdeu, clădirea pe vremuri a fost cumpărată de mai multe ori, într-un final a ajuns în mâinele unui elvețian, care după câteva restaurări a deschis hotelul Suisse, unul din cele mai frumoase hotele din Chișinău la începutul sec.XX.

Și iată-ne ajunși în parcul Catedralei. Catedrala metropolitanăa fost construită în anul 1836 cu hramul Nașterea Domnului, ctitorul Gavriil Bănulescu Bodoni. Are 3 altare în interior și este pictat în stil clasic rusesc. Ansamblul Catedralei cuprinde Clopotnița, construită recent, dar și Arcul de Triumf sau Porțile Sfinte ridicate încă 1841, în stil clasic și corintic.

Am continuat drumul spre clădirea primăriei, apoi spre Sala cu Orgă, aici am aflat că în perioada sovietică s-a amenajat Sala cu Orgă special pentru fiica primului secretar, Svetlana Bodiul, care își făcuse studiile în muzică.

Spre final suntem în fața Primăriei. Clădirea e monument de arhitectură și istorie de însemnătate națională.La sfârșitul secolului al XIX-lea primarul orașului, Karl Schmidt a înaintat inițiativa construcției unui sediu nou pentru Duma orășenească.Proiectarea a fost încredințată arhitectului orașului de atunci Mitrofan Elladi. În ajutorul său a fost invitat A. I. Bernardazzi.

Și ultimul punct turistic, locul unde s-a terminat excursia noastră a fost în fața Poștei Centrale, la placa care marchează punctul zero al Chișinăului.”

Eu sper că acest traseu este pe placul turiștilor străini și sunt convinsă că sunt curioși să cunoască și alte locuri din țară.