„La ora actuală Republica Moldova există ca unul din statele despre care se discută, despre care se știe inclusiv că e locuită de români”, spune scriitoarea. Războiul din Ucraina, Ana Blandiana îl vede ca pe o secvență dintr-o ofensivă globală a răului împotriva democrațiilor de tip occidental. Spre deosebire de România, unde aderarea la NATO a reprezentat un obiectiv național indiscutabil, în Republica Moldova reticență față de NATO se explică prin remanența educației de tip sovietic în anumite straturi ale populației și prin influența puternică a propagandei rusești actuale.

Roluri repartizate în noua operațiune rusească din R. Moldova – o analiză de Vitalie Călugăreanu, pentru DW. Rusia și crima organizată de la Chișinău și Tiraspol pun în aplicare un nou plan de destabilizare a Moldovei. De data aceasta „declanșatorul” este la Tiraspol, acolo unde structurile constituționale nu au acces. Separatiștii de la Tiraspol au chemat populația din regiunea transnistreană la un protest „împotriva presiunilor economice ale Moldovei”, după ce Chișinăul a obligat companiile transnistrene să-și achite taxele vamale în bugetul național, nu în cel gestionat de administrația separatistă pro-rusă de la Tiraspol. Rusia și administrația separatistă de la Tiraspol au reacționat prin măsuri de șantaj. Chișinăul spune că a anticipat reacția și are „un plan B” în cazul în care administrația separatistă va aplica măsuri de răspuns. Guvernul este determinat să reintegreze pașnic Transnistria în Republica Moldova până la aderarea țării la UE (termen asumat - 2030). În paralel, forțele pro-Kremlin, inclusiv politicieni, lideri de opinie și foști securiști, agită spiritele la Chișinău ca parte a unui efort propagandistic mai larg al Moscovei de a certa diplomatic Chișinăul cu Kievul.

Transnistria: „Este o comoară pentru Moscova și pentru gașca care s-a format acolo”, titrează Jurnal.md. Transnistria adăpostește, la cârma sa, oameni care nu au acționat vreodată din dorința proprie, întrucât toate indicațiile vin de la Moscova, iar situația convine ambelor părți, dar mai puțin Republicii Moldova, al cărei parcurs este periclitat de „interesele” Tiraspolului, în fapt - ale Kremlinului, opinează jurnalistul Valeriu Saharneanu, la Jurnal TV. Teritoriul din stânga Nistrului este o adevărată „comoară” atât pentru grupul oligarhilor locali precum Krasnoselski sau Gușan, care pot să extragă beneficii economice enorme de acolo, cât și pentru Moscova, care deține prin intermediul Tiraspolului un instrument de control și, la necesitate, șantaj pe care nu ezită să-l folosească împotriva Chișinăului ori de câte ori simte nevoia.

Mold-street scrie că anul trecut s-a înregistrat o creștere semnificativă a prețurilor la serviciile transportului aerian de pasageri din Republica Moldova – de circa 2,3 ori, după cum arată datele Biroului Național de Statistică. Scumpirea semnificativă a prețurilor biletelor de avion a avut loc în condițiile în care autoritățile au tot promis că vor face totul pentru a reduce costurile și în contextul preluării în martie 2023, a gestiunii Aeroportului Internațional Chișinău de către stat. Secretarul de stat de la Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Mircea Păscăluță susține că în acest sens, autoritățile încearcă să convingă și alte companii aeriene să efectueze zboruri spre și din Chișinău, iar odată cu creșterea concurenței, acestea vor oferi bilete la prețuri mai avantajoase. Mold-street explică că scumpirea biletelor de avion nu fost un fenomen local, ci regional și global și s-a datorat mai multor factori. De exemplu prețurile biletelor de avion în România s-au majorat în 2023 cu circa 30% față de 2022, în Franța au crescut cu 23,6%, iar prețurile biletelor de zbor internaționale din Marea Britanie au crescut cu aproximativ 18%. Unul dintre factori principali este cererea mare de zboruri ce a urmat după restricțiile din timpul pandemiei Covid-19. Un alt factor este invazia Rusiei în Ucraina, statele occidentale impunând sancțiuni privind importurile de combustibil, fapt ce a determinat o creștere a prețurilor. Un alt factor ce a contribuit la acest fenomen este creșterea bruscă a costurilor de întreținere legate de lipsa anumitor metale și de lanțurile de aprovizionare perturbate.