Timpul | Furturile din avutul statului, săvârșite de Dodon pe când era ministru la Economie (Revista Presei)

  • 01 Ianuarie 14:37
Timpul | Furturile din avutul statului, săvârșite de Dodon pe când era ministru la Economie (Revista Presei)

Portalul TRIBUNA face un clasament al evenimentelor care vor marca anul 2018. Potrivit publicaţiei, „anul 2018 va trece sub semnul alegerilor parlamentare. Cel mai probabil, vom avea un an instabil din punct de vedere politic cu răsturnări de situație spectaculoase. Apropierea alegerilor parlamentare va da un nou impuls confruntării dintre președinție și guvernare.

Anul 2018, fiind unul electoral, ar putea aduce şi noi dosare politice. În 2017, dreapta pro-europeană a făcut un pas serios spre consolidarea sa în vederea următoarelor alegeri parlamentare – constituirea frontului comun de către PAS și PDA. Aceste două partide au anunțat că rămân deschise și pentru colaborare cu alte forțe politice. De aceea, nu putem exclude că în 2018 vom asista la noi acțiuni de consolidare a dreptei pro-europene, scrie publicaţia. În ajunul alegerilor am putea asista la o amplă mișcare de consolidare a forțelor politice unioniste. Anul 2018 este un an important și cu o puternică semnificație pentru unioniști – este anul în care se împlinesc 100 de ani de la unirea Basarabiei cu România. Un eventual referendum privind anularea sistemului mixt ar mai putea avea loc, scrie Tribuna, remarcând că societatea civilă este extrem de activă din acest punct de vedere și nu e exclus că efortul său ar putea da roade. Şi campania de colectare a semnăturilor privind trecerea la forma prezidențială de guvernare e în plină desfășurare, mai observă publicaţia. În 2018 sunt aşteptate noi modificări ale Constituției – schimbarea denumirii limbii de stat și introducerea în Constituție a obiectivului de integrare europeană.

2017 a fost “anul stabilității instabile”, scrie Igor Volniţchi într-un comentariu pe Tribuna.md. Anul 2017 a fost unicul din ultima perioadă în care nu am avut alegeri, totodată au avut loc mai multe răsturnări de situație. „Am început anul având la putere o coaliție declarată dintre democrați, liberali, și două grupuri de deputați – unul constituit din ex-comuniști, iar altul – din ex-liberal-democrați. Însă, deja către luna martie, apar primele semne că această coaliție nu e deloc beton, iar piatra de care se poticnește este intenția Partidului Democrat de a implementa în Moldova sistemul electoral uninominal. Ca urmare a arestării unor reprezentanți marcanți ai PL, inclusiv a Primarului general al Capitalei, Dorin Chirtoacă, dat și ca urmare a intenției tot mai clare a PD de a merge pe calea modificării sistemului electoral, liberalii se retrag de la guvernare. Iar aceasta dă un impuls serios altei intenții a PD – de a efectua reforma Guvernului, pe care o anunțase încă în aprilie 2016. Toate aceste evenimente politice majore însă au loc în paralel cu activizarea altui actor politic important – Președintele Igor Dodon, secundat de Partidul Socialiștilor. Și pentru opoziția de centru-dreapta anul politic 2017 a fost important. Aceasta a organizat mai multe acțiuni de protest memorabile (mau ales împotriva schimbării sistemului electoral), și-a consolidat relația de colaborare cu factorii decizionali de nivel european, a ajuns la decizia de principiu de a participa în comun la următoarele alegeri parlamentare (PAS și PDA), scrie Tribuna.

Pe de altă parte, editorialistul Nicolae Negru, opinează în Ziarul Naţional că „anul politic 2017 a fost marcat de descreșterea valului protestatar, în pofida lipsei de progrese în căutarea și întoarcerea miliardului dispărut din Banca Națională a Moldovei și în pofida eforturilor liderilor de opoziție de a resuscita mișcarea de protest în urma schimbării sfidătoare, forțate a sistemului electoral, schimbare care a mai avut drept consecință amânarea și condiționarea ajutorului macrofinanciar de 100 de milioane de euro destinat Republicii Moldova din partea UE. totodată, autorul reţine că Bucureștiul însă a continuat să sprijine Chișinăul, acordându-i ultimele două tranșe dintr-un împrumut de 150 de milioane de euro. Editorialistul apreciază şi faptul că s-a menținut o dinamică pozitivă și în relațiile dintre Chișinău și Kiev, așa încât a devenit posibilă deschiderea punctelor comune de trecere a frontierei moldo-ucrainene pe segmentul transnistrean. Acesta, din punctul de vedere a Ziarului Naţional, este evenimentul anului, cu impact major asupra negocierilor în problema transnistreană, deschiderea podului de peste Nistru, la Gura Bâcului, fiind una dintre primele consecințe în sens pozitiv. Relațiile cu Rusia, pe de altă parte, au atins un nivel critic, după ce autoritățile ruse l-au dat în urmărire prin Interpol pe Vlad Plahotniuc.

Pierderea anului, potrivit lui Nicolae Negru, este Regele Mihai, un simbol al unității de neam, reprezentant al tuturor românilor, inclusiv al românilor din stânga Prutului. În opinia autorului, Omul anului este Maia Sandu, lider al PAS, pentru că reprezintă politicianul cu principii, ghidat doar de interesul public, în spatele căruia nu se află foști oligarhi, şi Andrian Candu, președintele Parlamentului, pentru că este deschis către dialog, pentru că încearcă să comunice cu opoziția și cu societatea civilă. Analistul apreciază şi inițiativa unor ONG-uri de organizare a unui referendum pentru anularea legii privind adoptarea sistemului electoral mixt.

Eșecul anului - Înfrângerea rușinoasă a PSRM, care a inițiat referendumul de demitere a primarului municipiului Chișinău, Dorin Chirtoacă, este evenimentul care îl pune pe președintele Dodon și partidul său într-o lumină proastă, mai scrie N. Negru în Ziarul Naţional.

Stupiditatea anului - Decizia justiției moldovenești de a nu sechestra bunurile bancherului Ilan Șor (care a jucat, conform ambelor rapoarte Kroll, „un rol crucial” în furtul miliardului), motivând că de banii furați ar fi beneficiat altcineva. Dodon lăudându-se că s-a întâlnit de 7 ori cu Putin și că a făcut 10 tone de vin anul acesta; un cor bisericesc cântând imnul Rusiei în beciul prezidențial de la Condrița”, potrivit editorialistului de la Ziarul Naţional.

Alexandru Vakulovski scrie într-un editorial pe Deschide.md că „în 2017 am văzut foarte clar că Dodon nu are putere și nu-și ție promisiunile, pe el nu-l doare gura să promită ceva, orice, dar niciodată nu se ține de cuvânt. Platforma-partid DA a cam dispărut de la orizont. Nici Maia Sandu cu PAS nu s-au remarcat, în schimb au rămas în sondaje. În schimb PD-ul și Plahotniuc au venit tot mai în față, hrănind moldovenii cu visuri europene versus Dodon înțepenit cu fața spre uniunea vamală. În 2017 a apărut și raportul Kroll 2, dar de data aceasta n-am mai văzut nume, deși sunt încă mulți politicieni care își doreau mai mulți "chiloți". Sper ca în viitorul apropiat să le aflăm numele, pentru că există o senzație de justiție selectivă în Moldova, acolo unde Șor își plătește reclamă televizată și e bine-mersi primar, pe când Chirtoacă e arestat-suspendat, fără să ni se arate documentat cu ce a greșit. Și mai halucinant e că Renato Usatâi e primar la Bălți, în timp ce e în căutare internațională”.

Pe acelaşi portal, Petru Bogatu prognozează zece evenimente care ar putea să se producă în 2018, printre acestea se numără şi aceea că „până la finele anului viitor va prinde contur ideea unui gen de Comunitate economică România – Republica Moldova. Prezența capitalului din dreapta Prutului va crește substanțial în stânga lui. Transgaz, Transelectrica și o serie de bănci românești vor intra pe piața moldovenească. Republica Moldova va părăsi Comunitatea Statelor Independente, mai crede comentatorul politic. Abandonarea CSI se va produce nu în urma unui plan care ar exista deja, după cum susține Dodon, ci pentru că distanțarea de fosta metropolă devine o formă de consolidare a siguranței naționale la Chișinău.

„O întrebare în noaptea de Revelion – aşa se întitulează editorialul semnat de Pavel Păduraru în Timpul. Autorul aminteşte de articolele din presă, bine documentate, despre furturile din avutul statului, săvârșite de Dodon pe când era ministru al Economiei în Guvernul Greceanîi, şi deplânge faptul că faptul că jumătate din populația R. Moldova le-a trecut cu vederea. Ziaristul mai aminteşte şi de recenta ceremonia organizată cu ocazia aniversării a 23 de ani de la adoptarea legii, care oferă Găgăuziei un statut special de autonomie, când Dodon i-a decorat cu cea mai înaltă distincție de stat, Ordinul Republicii (!!!), pe Mihail Kendighelean și Stepan Topal, iniţiatorii procesului de separare a R. Moldova de sudul țării. Kendighelean este unul dintre organizatorii așa-zisului congres al deputaților de la Comrat, care în 1989 proclama înființarea unei republici găgăuze ca parte componentă a URSS, iar Topal a fost primul președinte al pretinsului legislativ al autoproclamatei republici găgăuze. Cei doi, pe care Dodon i-a numit „adevărați patrioți”, se aflau, cel puţin atunci, în relații foarte bune cu regimul criminal de la Tiraspol și duceau cea mai murdară luptă contra independenţei R. Moldova. Pe scurt, ei puneau în practică avertismentul lui Mihail Gorbaciov, adresat lui Mircea Snegur că, dacă refuză să semneze cel de-al doilea Tratat Unional, țara îi va fi divizată în trei părți. Iată că aici apare întrebarea pe care ar trebui să și-o pună orice muritor cu cetățenie moldovenească, indiferent de nivelul său de inteligență. Cum poate un ins, în gratitudinea căruia se află cei mai periculoși inamici ai statalității R. Moldova, să lupte pentru independența acestui stat”?

Aleasa anului 2017 a fost Silvia Radu, care a ajuns pe căi ocolite în fruntea Primăriei Capitalei, scrie Jurnal de Chişinău. Aceasta a ocupat fotoliul şi cabinetul primarului de Chişinău, Dorin Chirtoacă, la iniţiativa democraţilor, printr-o decizie semnată de viceprimarul interimar, Nistor Grozavu. Jurnal de Chşinău aminteşte că în 2016, Silvia Radu a cheltuit circa cinci milioane de lei în campania electorală pentru alegerile prezidenţiale. Pentru ea şi-au dat votul 1.327 de cetăţeni din Chişinău, adică circa 0,3%.

Cel mai bun roman al anului - ”Cumplite vremi” de Vladimir Beșleagă, potrivit publicaţiei Jurnal de Chişinău. La cei 86 de ani ai săi, Vladimir Beșleagă a oferit publicului cea mai spectaculoasă lucrare epică a sa, romanul ”Cumplite vremi”. E un roman istoric de 2200 de pagini, a apărut la Editura Cartier în colecția Cartier popular, coordonată de Gheorghe Erizanu. Vladimir Beșleagă a atins o performanță unică în literatura română, povestind pe îndelete, cum se produce asasinarea intelectualilor în veacuri întunecate (chiar și în cel care abia a început).

Tags

Alte Noutati

LIVE: Știri
Meteo Chişinău
32 °C
Nori împrăștiați
Umiditate:35 %
Vint:3,6 m/s
Sâm
13 °C
Dum
14 °C
Lun
18 °C
Mar
21 °C
Mie
20 °C

Curs oficial BNM 29 Mai 2018

MDL RATĂ TREND
EUR 19.6728 -0.0616
USD 16.8771 0.0237
RON 4.2434 -0.0202
UAH 0.6459 0.0016
RUB 0.2706 -0.0015
Arhivă Radio Chișinău