Ziarul de Gardă susține că  la înce­pu­tul anu­lui 2015, a avut loc cea mai mare scur­gere de date per­so­nale din R. Mol­dova, în rețea fiind pla­sate date ale cli­enți­lor Star­Net. Fiși­e­rele apă­rute în spa­țiul vir­tual, pe un cloud rusesc, conți­neau datele per­so­nale a peste 53 000 de cli­enți, inclu­siv câteva mii de per­soane juri­dice. În mare parte, a fost vorba de nese­cu­ri­za­rea în modul cores­pun­ză­tor a spa­ți­u­lui de secu­ri­tate, or, acce­sul în sediul com­pa­niei unde erau ampla­sate sis­te­mele infor­ma­țio­nale de date cu carac­ter per­so­nal și unde se efec­tuau ope­ra­țiuni de pre­lu­crare a aces­tor date nu era res­tri­cțio­nat. Tot în 2015, Cen­trul a con­sta­tat și încăl­cări admise de către unele par­tide poli­tice la pre­lu­cra­rea date­lor cu carac­ter per­so­nal.

Timpul explică de ce ar trebui să ne intereseze Brexitul? Pe 23 iunie, cetățenii britanici vor decide dacă țara lor va rămâne sau nu în componența Uniunii Europene. Dincolo de consecințele geopolitice, economice și de imagine nefaste ce vor urma pentru ambele părți, Brexitul va crea noi dureri de cap unei categorii speciale de oameni: migranții. S-ar părea că Republica Moldova, aflată la cealaltă extremă geografică a Unii Europene, ar fi departe de angoasele englezilor , dar, datorită cetățenilor noștri care muncesc „la Anglia”, vom simți și noi, atât statul, cât și familiile care au rude acolo, rezultatele votului din 23 iunie. Pentru că nu se știe exact ce va urma după. 

Cinci state victime ale deportărilor staliniste cer Moscovei despăgubiri și să renunțe la retorica de glorificare a trecutului sovietic, anunță Adevărul.

Polonia, Ucraina și cele trei state baltice - Estonia, Letonia și Lituania - au condamnat împreună deportările masive în Siberia cărora au căzut victime cetățenii lor începând cu anii '40 și au cerut Rusiei să recunoască aceste crime, să ofere compensații celor afectați sau familiilor acestora și să renunțe la retorica de glorificare a trecutului sovietic.

Miniștrii de Justiție din cele cinci țări au amintit într-un comunicat comun „drama umană“ a celor deportați din cauza opoziției lor față de regimul comunist și au condamnat „crimele lașe comise de regimurile totalitare..

Adevărul remarcă declarațiile președintelui parlamentului Andrian Candu la București  care a afirmat că  ar fi bine ca relația bilaterală dintre cele două maluri ale Prutului să fie una pragmatică. Adică mai puține (chiar deloc) poduri de flori, mai puține discursuri despre Unire și mai multe proiecte concrete, care să aducă beneficii palpabile cetățenilor. Adevărul subliniază că problema,  cu declarația sa e că  deocamdată, partenerii  de la Chișinău nu par a înțelege că pragmatismul, pentru a funcționa, trebuie să fie și el bilateral. Nevoii politicienilor de la Chișinău de a ieși din criză, cu ajutorul României, îi corespunde nevoia politicienilor de la București de a raporta cetățeanului român (din banii căruia va fi ajutată Basarabia) niște rezultate concrete. Or, deocamdată, aceste rezultate lipsesc cu desăvârșire.

Republica Moldova are nevoie de deblocarea finanțării externe și recepționarea creditului românesc până la alegerile prezidențiale pentru a evita ca la șefia statului să fie ales un candidat pro-rus, scrie EVZ, citându-l  pe analistul politic Roman Mihăeș consideră că România trebuie să susțină în continuare Republica Moldova pentru ca la șefia statului să nu ajungă un candidat anti-european. „România trebuie să continue finanțarea pe care a promis-o Republicii Moldova, indiferent de partidul care se află la guvernare și de faptul că fostul premier Filat este deferit justiției susține comentatorul