Banii sunt puțini pentru următorul buget pe termen lung al UE, iar asta înseamnă decizii dificile.

Una dintre cele mai incendiare dintre ele este metoda de distribuire a fondurilor „de coeziune” - o miză de 330 de miliarde de euro destinată promovării creșterii economice a regiunilor celor mai sărace ale statelor membre pentru a le prinde din urmă pe celelalte.

Pentru intervalul 2021-2027 programul a fost redus cu 10% în termeni reali. Pe lângă asta, cum scria și Financial Times (FT) săptămâna trecută, Comisia Europeană vrea să extindă criteriile pentru alocarea fondurilor, adăugând PIB-ului și indici precum șomajul tinerilor, emisiile de carbon și migrația.

Când combini toate acestea cu efectele economice ale crizei financiare, rezultatul este redirecționarea a 30 de miliarde de euro de la statele membre mai noi din Europa Centrală și de Est (Polonia, Ungaria, Cehia) spre sudul lovit de criză (Grecia, Spania, Italia).

Iată grafice cu repartizarea pe țări, conform cifrelor interne obținute de FT de la Comisie.

Polonia: mai bine nu te uiți

Polonia va rămâne cel mai mare destinatar al fondurilor de coeziune UE. Dar primește o lovitură de aproape 20 de miliarde de euro prin bugetul următor. Graficul de mai sus arată că pierderea - în termeni absoluți - este de aproape patru ori mai mare decât cea suferită de următorul mare pierzător, Ungaria. Procentual, pierderea este de un pic peste 23%.

Oficialii Comisiei subliniază că Polonia a trecut printr-o perioadă „extraordinară” de creștere economică în ultimul deceniu - ceea ce înseamnă că regiunile ei cele mai sărace o duc acum mai bine și au mai puțină nevoie de bani. Ministrul dezvoltării de la Varșovia nu este de acord și a calificat deja tăierile drept „complet incorecte”.

Și ceilalți pierzători sunt...

...o serie de state din Europa Centrală și de Est. Graficul de mai sus arată că, în termeni relativi procentuali, Ungaria, Cehia, Lituania și Estonia își vor vedea fondurile de coeziune reduse cu 24%. Malta, Germania și Irlanda se numără și ele printre primii 10 pierzători, cu reduceri de peste 10%.

Câștigătorii? România, Grecia și Bulgaria sunt cei mai mari beneficiari, cu o creștere de 8%, alături de Italia (6,4%) și Spania (5%). Finlanda - țara cu cea mai proastă evoluție economică din zona euro, cu excepția Greciei, în ultimii cinci ani - este singurul stat nordic care s-a calificat pentru un spor (5,1%).

Ar fi putut fi și mai dramatic

Comisia a avut grijă să evite reduceri „revoluționare” ale fondurilor de coeziune, iar în ultimele săptămâni a ajustat criteriile astfel încât să amortizeze loviturile.

Graficul de deasupra arată ce s-ar fi întâmplat dacă s-ar fi făcut calculul exclusiv pe baza criteriului PIB-ului, fără nici o plasă de siguranță. Țări precum Lituania, Estonia și Germania s-ar fi confruntat cu tăieri de natură să-ți provoace plânsul, de 45%. Grecia s-ar fi trezit cu o pleașcă de 30%.

În cele din urmă, Comisia a aplicat un plafon de 24% pentru totalul reducerilor ce ar fi putut fi suferite de un stat oarecare, precum și o limită de 8% pentru câștigul obținut de o economie în urma ajustării criteriilor.

Nu sunt numai vești rele pentru țările Europei Centrale și de Est

Atât de năucitoare este complexitatea calculelor bugetare ale UE, încât, la anumite criterii, capitalele mai noi din UE o duc mai bine decât majoritatea.

Graficul de deasupra arată banii de coeziune primiți per cetățean UE - iar statele baltice și membrii estici primesc cel mai mult. Un cetățean estonian oarecare va primi 377 de euro de la Bruxelles în decurs de șapte ani. În scădere de la 409 euro în actualul buget, dar tot cel mai mult din UE și mai mult decât un polonez (239 euro), un german (27 euro) sau un olandez (13 euro).

Ce urmează acum? Comisia a prezentat marți cifrele de mai sus diplomaților UE și s-a confruntat cu un zid de opoziție din partea Poloniei și Ungariei, cu cereri de mai mult de la Italia și Spania și cu avertismente de la alte capitale cum că definitivarea bugetului pare acum imposibilă înainte de alegerile europene de anul viitor. Să înceapă balamucul!

Articol de Mehreen Khan (Bruxelles)

Traducere: Andrei Suba

Sursa: Rador