Discuțiile au loc în Norvegia, timp de trei zile, într-un hotel din capitala Oslo. 

Deși Norvegia și aliații din NATO nu au recunoscut oficial regimul taliban, care a preluat puterea anul trecut, statele occidentale văd discuțiile ca fiind o necesitate, având în vedere criza umanitară de proporții, scrie DIGI24.

Diplomați din Marea Britanie, Franța, Germania, Italia și reprezentanți ai Comisiei Europene s-au alăturat discuțiilor.

„Vom continua o diplomație clară cu talibanii în ceea ce privește preocupările noastre și interesul nostru constant pentru un Afganistan stabil, care respectă drepturile cetățenilor”, a scris duminică reprezentantul special al SUA, Thomas West. Acesta a anunțat că plănuiește să discute despre „formarea unui sistem politic reprezentativ; răspunsuri la crizele umanitare și economice urgente; preocupări privind securitatea și combaterea terorismului; și drepturile omului, în special educația pentru fete și femei”.

De partea cealaltă, talibanii speră să obțină deblocarea unor fonduri în valoare de 10 miliarde de dolari, înghețate de Statele Unite și alte țări occidentale.

„Le cerem să deblocheze bunurile afgane și să nu pedepsească afganii obișnuiți din cauza discursului politic”, a declarat delegatul taliban Shafiullah Azam duminică seara. „Din cauza foametei, din cauza iernii mortale, cred că este timpul ca comunitatea internațională să-i sprijine pe afgani, nu să-i pedepsească din cauza disputelor politice”.

Câteva zeci de demonstranți au protestat duminică în fața ministerului norvegian de externe scandând: „Nu talibanilor”, „Talibani teroriști” și „Viețile afgane contează”.

De când au ajuns la putere la mijlocul lunii august, talibanii au impus restricții pe scară largă, multe dintre ele îndreptate împotriva femeilor. 

Invitarea talibanilor la Oslo a fost criticată de unele grupuri de afgani aflați în exil, precum și de Partidul Progresului, partid de opoziție în Norvegia, care a spus că orice cooperare cu talibanii nu va servi decât la întărirea poziției grupului militant.

Ministrul norvegian de externe Anniken Huitfeldt a declarat că cei 39 de milioane de oameni din Afganistan sunt copleșiți de crize multiple pe plan economic, legat de pandemia de COVID-19 sau de secetă.

„Un milion de copii ar putea muri de foame dacă ajutorul nu ajunge la ei la timp, iar 97% din populație poate cădea sub pragul sărăciei în acest an”, a declarat aceasta.

Agențiile internaționale estimează că aproximativ 23 de milioane de oameni, mai mult de jumătate din țară, se confruntă cu foamete severă.

Delegația talibană, condusă de ministrul de externe interimar Amir Khan Muttaqi, nu va avea întâlniri cu Huitfeldt sau alți miniștri din guvernul norvegian. 

Niciun stat nu a recunoscut până în prezent guvernul taliban de la Kabul.