Un nou studiu, publicat luni în Nature Climate Change, a dezvăluit modul în care presiunea exercitată de mediul înconjurător joacă un anumit rol în procesul prin care bacteriile își dezvoltă rezistența la antibiotice. Înainte de acest studiu, oamenii de știință credeau că procesul era cauzat de expunerea repetată la antibiotice, provocată de administrarea excesivă a acestor medicamente.

"Efectele climatice sunt recunoscute tot mai mult în cazul unei varietăți de boli infecțioase, dar, din câte știm, este pentru prima oară când ele sunt implicate în distribuția rezistenței la antibiotice pe scală geografică", a declarat coordonatorul studiului, Derek MacFadden, specialist în maladii infecțioase și cercetător la Boston Children's Hospital din Statele Unite.

"De asemenea, am descoperit un semnal care indică faptul că asocierea dintre rezistența la antibiotice și temperatură ar putea să crească de-a lungul timpul", a adăugat Derek MacFadden.

În studiul lor, cercetătorii de la Boston Children's Hospital și de la Universitatea Toronto din Canada au alcătuit o amplă bază de date conținând informații culese în Statele Unite despre rezistența la antibiotice asociată cu E. coli, K. pneumoniae și S. aureus, obținute de la diverse spitale, laboratoare și programe de monitorizare a bolilor, recoltate între anii 2013 și 2015.

În total, acea bază de date cuprinde informații despre 1,6 milioane de patogeni bacterieni provenind din 602 înregistrări unice, furnizate de 223 de structuri medicale.

Comparând baza de date cu latitudinea și media temperaturilor locale înregistrate în zonele în care trăiau pacienții, oamenii de știință nord-americani implicați în această cercetare au descoperit că valorile ridicate înregistrate pe plan local și aferente temperaturilor medii prezentau cea mai puternică asociere cu rezistența la antibiotice.

Astfel, cercetătorii au remarcat că o creștere cu 10 grade Celsius a valorii minime asociate temperaturii medii determină o creștere cu 4,2%, 2,2% și 3,6% a rezistenței la antibiotice în cazul tulpinilor de E.coli, K. pneumoniae, respectiv S. aureus.

Atunci când au analizat și densitatea populației, coordonatorii studiului au descoperit că o creștere cu 10.000 de persoane pe o milă pătrată (2,58 kilometri pătrați, n.r.) este asociată cu o creștere de 3% și 6% a rezistenței la antibiotice în cazul E.coli și K. pneumoniae, ambele fiind bacterii Gram-negative.

În schimb, rezistența la antibiotice în cazul S. aureus, care este o bacterie Gram-pozitivă, nu a părut să fie semnificativ afectată de densitatea populației.

"Întrucât dezvoltarea organismelor rezistente la antibiotice crește de la o gazdă la alta, la fel se întâmplă și cu oportunitatea selecției evolutive a rezistenței, cauzată de utilizarea antibioticelor. Am emis ipoteza potrivit căreia temperatura și densitatea populației ar putea să acționeze în sensul de a facilita această dezvoltare și, prin urmare, de a crește rezistența la antibiotice", a concluzionat coordonatorul studiului.

Sursa: Agerpres