La pacienții cu melanom sau cancer pulmonar fără celule mici, consumul ridicat de sucraloză a fost asociat cu un răspuns scăzut la imunoterapie și o supraviețuire mai redusă, potrivit unei echipe de cercetare care și-a publicat concluziile, miercuri, în revista Cancer Discovery, o publicație a Asociației Americane pentru Cercetarea Cancerului, transmite Digi24. 

Imunoterapiile cu inhibitori ai punctelor de control imunitar, precum anti-PD1, acționează prin stimularea activității celulelor T, pentru ca acestea să poată distruge mai eficient celulele canceroase. 

În experimente efectuate pe șoareci, cercetătorii au descoperit că sucraloza modifică compoziția microbiotei intestinale, favorizând dezvoltarea unor bacterii care degradează arginina, un aminoacid esențial pentru buna funcționare a celulelor sistemului imunitar de tip T.

âCa un posibil pas spre rezolvarea acestei probleme, aceeași echipă de cercetare a observat că administrarea de suplimente care cresc nivelul de arginină a contracarat efectele negative ale sucralozei asupra răspunsului la imunoterapie, cel puțin în cazul șoarecilor.

Astfel, în modelele de șoarece cu adenocarcinom și melanom, adăugarea sucralozei în alimentație a inhibat efectul terapiei anti-PD1, ceea ce a dus la tumori mai mari și o supraviețuire mai redusă. Însă, atunci când cercetătorii au administrat șoarecilor hrăniți cu sucraloză arginină sau citrulină (un compus care se transformă în arginină în organism), eficiența imunoterapiei a fost restabilită.

Arginina este esențială pentru funcționarea celulelor T, mai ales în context oncologic.

„Atunci când nivelurile de arginină au fost reduse din cauza modificărilor microbiomului induse de sucraloză, celulele T nu au mai funcționat corespunzător. În consecință, imunoterapia nu a mai avut aceeași eficiență la șoarecii hrăniți cu sucraloză”, a declarat coordonatoarea studiului, Abby Overacre, de la Universitatea americană din Pittsburgh, citată într-un comunicat.

Pentru a evalua relevanța acestor constatări în cazul oamenilor, cercetătorii au analizat un grup de 132 de pacienți cu melanom avansat sau cancer pulmonar fără celule mici, care au urmat terapie anti-PD1, fie ca monoterapie, fie în combinație cu chimioterapia. Pacienții au completat chestionare detaliate privind istoricul alimentar, care au inclus întrebări despre frecvența consumului de îndulcitori artificiali în cafea și ceai, și băuturi carbogazoase dietetice.

Analiza acestor date a relevat că un consum crescut de sucraloză era asociat cu o eficiență mai scăzută a tratamentelor de imunoterapie, indiferent de tipul de cancer, stadiu sau metodă de tratament.

„Am constatat că sucraloza a redus eficiența imunoterapiilor într-o varietate de tipuri de cancer, stadii și scheme de tratament. Aceste observații deschid posibilitatea de a concepe prebiotice, cum ar fi suplimente nutritive țintite, pentru pacienții care consumă cantități mari de sucraloză”, a adăugat autorul principal al studiului, dr. Diwakar Davar, conferențiar universitar la Universitatea din Pittsburgh și medic oncolog și hematolog la Centrul Oncologic UPMC Hillman.

Acum, specialiștii își propun să testeze această abordare și la oameni.

„E simplu să spui ‘renunțați la băuturile dietetice’, dar pacienții care urmează tratamente oncologice se confruntă deja cu foarte multe dificultăți, așa că să le cerem să-și schimbe drastic alimentația nu este întotdeauna realist. Tocmai de aceea este încurajator faptul că suplimentarea cu arginină ar putea fi o soluție simplă pentru a contracara impactul negativ al sucralozei asupra eficienței imunoterapiei”, a precizat Overacre.

Cercetătorii speră să inițieze un studiu clinic pentru a investiga dacă suplimentele cu citrulină, care cresc nivelul de arginină mai eficient decât arginina în sine, influențează microbiomul intestinal și răspunsul imun antitumoral la pacienți.

De asemenea, sunt interesați să analizeze modul în care alți îndulcitori, precum aspartamul, zaharina, xilitolul și stevia, afectează sistemul imunitar și răspunsul la imunoterapie.