Partidul Socialiștilor ar acumula 50% pe liste de partid, în cazul unor alegeri parlamentare anticipate. PSRM ar fi urmat de Partidul Acțiune și Solidaritate cu 24%, Partidul Democrat  cu 10,6 la sută, iar Partidul Platforma Demnitate și Adevăr, creditat cu 5,4 la sută în intențiile de vot, s-ar afla la limita pragului electoral

Președintele Asociației, Victor Mocanu, a menționat și care sunt calitatea primelor partide în top pentru care sunt apreciate de alegători.

Și două formațiuni politice create recent au intrat în topul preferințelor alegătorilor, dar sunt departe de a trece pragul electoral de 6%. Astfel, Partidul Șor ar acumula 1%, iar Partidul Unității Naționale – 0,7%. Datele se referă la preferințele celor care au exprimat o opțiune de vot, în timp ce aproximativ 30% dintre respondenți sunt indeciși sau nu au dat un răspuns.

Igor Dodon este lider în topul încrederii cetățenilor cu 25%, fiind urmat la distanță de președinta PAS Maia Sandu și de premierul Pavel Filip. Peste jumătate dintre participanții la sondaj au declarat că nu au încredere în niciun politician sau au evitat să ofere un răspuns.

Majoritatea respondenților (70%) consideră că evenimentele din interiorul țării se desfășoară într-o direcție incorectă, iar două treimi din participanții la sondaj nu sunt mulțumiți de situația economică a Republicii Moldova. Aproape 70% din populație consideră că reformele din țara noastră nu sunt eficiente și doar 27% le apreciază pozitiv.

80% dintre respondenți apreciază negativ schimbările care s-au produs în sistemul de pensii, 73% – în soluționarea conflictului transnistrean, 73% – în domeniul politicii interne. Cele mai palpabile schimbări au fost sesizate în activitatea autorităților publice locale – 37%, în domeniul culturii și educației – peste 30% fiecare. Doar, fiecare a zecea persoană intervievată consideră că recenta reformă a Guvernului Republicii Moldova ar putea conduce la crearea unui mediu de afaceri mai bun.

Doar o treime din cei intervievați susțin sistemul mixt de vot, 22% optează pentru vechiul sistem, iar 18 la sută pentru cel uninominal. Jumătate din respondenți optează pentru o republică prezidențială, iar o pătrime – pentru menținerea statului parlamentar.

Dacă ar avea de ales, 38% din cei intervievați au declarat că ar vota pentru Uniunea Europeană, iar 42 la sută – pentru cea Eurasiatică.

Cercetările de teren în cadrul sondajului „Influența schimbărilor instituționale asupra comportamentului electoral al cetățenilor”, au fost efectuate în perioada 2 – 18 ianuarie, pe un eșantion de 1783 respondenți, cu o eroare maximală de + 2,4%. Sondajul a fost realizat la comanda Institutului internațional de monitorizare a dezvoltării democrației în statele membre ale Adunării Interparlamentare CSI.