Portalul Moldova amintește că legislația electorală din Republica Moldova trebuie schimbată nu doar în ceea ce privește modalitatea de alegere a deputaților. În decembrie 2016 Curtea Constituțională a obligat Parlamentul să facă șase modificări esențiale în legislație care să asigure desfășurarea viitoarelor scrutine fără abateri. Deputații au avut la dispoziție 3 luni pentru a le realiza. Aceștia însă au ignorat judecătorii, lăsând subiectul pe seama liderilor PD și PSRM care insistă doar pe modificarea sistemului electoral în unul uninominal sau mixt.

Ziarul Național scrie că cel care i-ar putea lua locul Lilianei Palihovici în Parlament e vizat într-un dosar de corupție. Liberal-democrata Liliana Palihovici și-a anunțat vineri demisia din Parlament, dezamăgită de starea în care a ajuns clasa politică din R. Moldova. În locul ei în Parlament ar putea ajunge Nicolae Olaru, fost viceministru al Agriculturii și Industriei Alimentare și fost deputat PLDM. Olaru este al 35-lea în lista electorală a liberal-democraților din noiembrie 2014. Potrivit Ziarului Național, el este vizat într-un dosar al procurorilor anticorupție care vizează înstrăinarea a 30 de hectare de teren care aparțin Colegiului Național de Viticultură și Vinificație din comuna Stăuceni.

Un proaspăt deputat este ASPRU MUSTRAT de liderul PLDM, titrează Ziarul Național. Iurie Chiorescu, care a revenit în Parlament după ce liberal-democratul Victor Roșca s-a retras din Legislativ și din viața politică, a fost aspru criticat de liderul Partidului Liberal Democrat din Moldova (PLDM), Viorel Cibotaru, după ce și-a anunțat aderarea la Partidul Democrat. Săptămâna trecută i-a fost validat mandatul de deputat obținut pe listele PLDM. Viorel Cibotaru subliniază în acest context că nu politica este murdară, dar oamenii care o fac. Potrivit liderului PLDM, asemenea lui Iurie Chiorescu sunt foarte mulți.

Expertul Iulian CHIFU subliniază într-un editorial pe Deschide.md că pilonii unui stat serios sunt: justiția, serviciile și fiscul. „Experiența practică, funcțională, arată că e nevoie de fix aceste instituții pentru a dezvolta lucrurile la nivelul statului democratic. În Republica Moldova, drumul pe această direcție e greu. Presupune cunoaștere, profesionalism, legislație serioasă, aplicarea ei în litera și spiritul legii, politici solide penală, de culegere și distribuție de informații clasificate, fiscală. Dar mai ales oameni. Oameni profesioniști, pregătiți, instruiți, cu experiență, dedicați rolului lor în funcție publică”, scrie autorul.

Portalul Mold-street analizează ce instituții au adunat mai multe venituri la buget. În primele trei luni ale anului 2017, veniturile totale ale bugetului de stat au constituit 7,75 miliarde lei, cu 28,2% (1,69 miliarde lei) mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut și cu circa 5% peste planul stabilit. "Cel mai mare generator de venituri la bugetul de stat a fost Serviciul Vamal de 4,59 miliarde lei, cu 30,4% (1,07 miliarde lei) mai mult față de perioada similară a anului 2016. Colectările Serviciului Fiscal de Stat, comparativ cu aceeași perioadă a anului 2016 de asemenea s-au majorat cu 23,3% (668,6 milioane lei), însumând 3,54 miliarde lei.", se arată în raportul Ministerului Finanțelor.