DW comentează că este un eveniment istoric, care marchează un pas decisiv în apropierea țării de aderarea la UE. La summit vor participa oficiali de rang înalt din statele membre și din instituțiile europene, care vor discuta despre reforme, sprijin european și deschiderea negocierilor de aderare pentru Republica Moldova.

Întâi Aarhus, apoi Chișinău. Liderii UE „dau drumul” președinției daneze înaintea summitului cu Moldova, titrează Europa Liberă. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a participat joi la inaugurarea președinției daneze a Uniunii Europene, în ajunul primului summit cu R. Moldova al blocului cu 27 de țări membre. Europa Liberă notează că, până acum, UE avea asemenea reuniuni la vârf anuale doar cu partenerii mari sau cu țări candidate mari, în cazul Moldovei fiind o premieră menită să demonstreze credința Bruxelles-ului în vocația ei europeană, într-o vreme când demararea negocierilor de aderare cu Ucraina și implicit cu Moldova este blocată de Ungaria. În ajunul preluării de către danezi a președinției UE, președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care a sosit de altfel joi la Aarhus într-o vizită neanunțată dinainte, și-a exprimat speranța că Danemarca va reuși să deblocheze procesul de aderare al țării sale. La fel ca și celelalte țări nordice europene, Danemarca se numără printre criticii cei mai acerbi ai premierului naționalist ungur Viktor Orban, atât pentru că ține partea Rusiei în conflictul cu Ucraina, cât și pentru că distruge democrația la el în țară.

Jurnalista Alina Radu scrie într-un editorial pentru Ziarul de Gardă despre cum este văzută Republica Moldova în Armenia și despre agenda europeană a țării în timp ce la Chișinău e aproape de start Summitul UE – Republica Moldova. În 2009, Republica Moldova, Armenia, dar și Ucraina, Georgia, Belarus și Azerbaidjan, au pornit pe calea europeană din același punct: prin lansarea Parteneriatului Estic al UE cu cele 6 state. „Atunci, Moldova era cea mai mică, mai săracă și mai necăjită. Azi, Moldova e de departe campioana Parteneriatului Estic și a avansat cel mai mult pe agenda sa de stat candidat”, scrie autoarea. Moldova e acum alături de Ucraina, care e foarte afectată de război, dar la ani distanță de Armenia, cu atât mai mult de Azerbaidjan și Belarus, iar Georgia se rostogolește și ea înapoi spre lumea rusă. Concluziile jurnalistei Alina Radu sunt că, deși în Republica Moldova sunt foarte multe „de îmbunătățit, de dezvoltat, de reformat”, nu trebuie să uităm „ce pași giganți am făcut în față în comparație cu alte state din vecinătate”. Potrivit autoarei, Moldova are un mare noroc să aibă hotar cu România și cu UE și să nu fie învecinată cu Rusia, dar are și marele nenoroc să fi fost ruptă cândva de România și să fie atacată de Rusia nonstop într-un război hibrid. Iar aici trebuie să muncim pe ogorul educațional și informațional în fiecare zi.

Lucrările la Linia Electrică Aeriană Vulcănești – Chișinău, supranumită „linia independenței energetice”, avansează indiferent de condițiile climaterice, până la moment fiind asamblați deja 280 de piloni din totalul de peste 500 de piloni, a afirmat ministrul Energiei, Dorin Junghietu, la Jurnal TV. „Lucrările avansează și pe vânt și pe ploaie. Șantierele sunt pline de oameni. Lucrările trebuie să fie gata până la sfârșitul anului. Depunem toate eforturile ca să avansăm în timp util”, a spus Dorin Junghietu. Linia Electrică Aeriană de 400 kV va avea o lungime de 157 de kilometri și va face o legătură strategică dintre sud și centru prin intersectarea a opt raioane și 35 de localități. Noua linie electrică va permite transportul energiei electrice din România sau alte piețe europene spre Chișinău, fără a trece prin Centrala electrică situată în regiunea transnistreană.

Cum operează noul „curator” al Kremlinului asupra Republicii Moldova? – scrie jurnalistul Mădălin Necșuțu, pentru Veridica. Republica Moldova este pe cale să experimenteze noi metode coercitive din partea Rusiei care va încerca tot arsenalul de mecanisme din cadrul războiul hibrid înaintea alegerilor parlamentare din 28 septembrie a.c. Schimbarea lui Dmitri Kozak, un personaj bazat mai mult pe politici, cu Serghei Kirienko, un maestru al combinațiilor subversive, explică mult din intențiile pe care le are Moscova față de Republica Moldova în ajunul scrutinul legislativ. Moscova va trece într-o nouă etapă de acțiuni hibride ce ar putea fi urmate chiar de o potențială agresiune militară, deoarece intențiile militariste față de 2022 ale Rusiei împotriva Moldovei nu s-au schimbat cu nimic. Scopul este unul bine definit - împiedicarea prin absolut orice mijloace ca Republica Moldova să adere la UE în următorii ani. Să creeze haos pe rețele de socializare ca metodă de influențare a opiniei publice, dar și să camufleze anumite operațiuni subversive în plan fizic pe teritoriul Republicii Moldova. Un semnal de alarmă în acest sens este folosirea rețelei de influență a Rusiei din România care este pusă mai nou să atace Republica Moldova, atât la nivel politic prin exponenții unor partide extremiste de peste Prut, cât și prin influenceri și membri asociați crimei organizate din România cu ramificații până la nivel politic. Pe de altă parte, Republica Moldova și-a crescut în ultimii ani gradul de reziliență, iar instituțiile de forță, prin ajutorul dat de instituții omoloage din Occident, și-au sporit capacitatea de a lupta cu elemente de război hibrid. Cu toate acestea, estimarea instituțiilor de forță din Republica Moldova este că Rusia va arunca în joc 200 de milioane de dolari - circa 1% din PIB-ul Republicii Moldova - pentru a opri cursul european al Chișinăului, atenționează autorul.

„Interfrontul și restaurația rusească”. Într-un editorial pentru Cotidianul, Alexandru Tănase scrie că deși au trecut mai bine de trei decenii de la proclamarea independenței, Republica Moldova rămâne, în mare parte, prizoniera unei istorii neterminate. Ne zbatem într-o agonie cronică, ca într-o tranziție fără sfârșit, între un viitor european aflat undeva la orizont și un trecut imperial care refuză să moară. În acest context istoric tensionat, alegerile din septembrie nu mai sunt un simplu exercițiu democratic de formare a puterii de stat pentru o nouă cadență parlamentară. Ele reprezintă, în fapt, un nou episod al aceluiași conflict nerezolvat, camuflat astăzi sub vocabularul moderat al geopoliticii, dar cu rădăcini adânci în anii ’90, când INTERFRONT-ul creat de KGB-ul sovietic torpila sistematic orice formă de emancipare națională. INTERFRONT-ul n-a dispărut odată cu decesul URSS. El și-a schimbat doar masca, fiind resuscitat electoral de fiecare dată când Republica Moldova a încercat să se desprindă de orbita Moscovei. A fost reambalat, reciclând aceleași idei toxice — doar mai bine cosmetizate, în discursuri despre „neutralitate”, „echilibru” și „suveranism”. Indiferent de forma sub care revine, INTERFRONT-ul ascunde aceeași agendă: obediența față de Moscova. Fie că se numește „Respect Moldova”, „Alternativa”, PCRM, PSRM sau holdingul politico-mediatic Șor — sub toate aceste denumiri sunt camuflate proiecte ideologice revanșarde, cu un scop comun: restaurația rusească, atenționează autorul. Istoria uneori se repetă schimbându-și costumele. Tocmai de aceea, alegerile din 2025 sunt o piatră de hotar: nu doar pentru orientarea geopolitică a țării, ci pentru capacitatea noastră de a recunoaște noile forme ale vechii manipulări.